De unde vine expresia "Vacs Albina". A pornit de la un produs romanesc care a cucerit lumea in secolul trecut

De unde vine expresia

Neindoielnic ca la inceput era si destul de scump, caci nu oricine isi putea permite sa-si dea cizmele cu alifia bine mirositoare facuta din ceara de albine, negru de fum si ceva arome de plante (mai ales levantica). Istoria industriasului Max Fischer o regasim cu lux de amanunte in doua exceptionale carti realizate de istoricul galatean Tudose (Tedy) Tatu: "Istoria trudita a fabricilor uitate" (scoasa in 2008, sub patronajul patronatului IMM-urilor din Galati) si albumul "Industrii si comercianti galateni, harnici si de temut/ Marci de fabrica si comert (1890-1940)", scos in 2013, impreuna cu Adrian Pohrib. Dupa numai trei ani, "Albina" capata statut de fabrica, cu utilaje moderne (pentru acea vreme, evident), iar in 1887 apare in catastife ca beneficiara a unei scutiri legale de impozite pe timp de 15 ani (!), deoarece facuse o investitie de capital de peste 50.000 de lei si avea peste 25 de angajati. La Expozitia de la Paris din 1900, "Albina" ia medalia de aur La marea Expozitie Universala de la Paris, din 1900, "Albina" a primit Medalia de Aur si Mentiunea de Onoare.

acum 61 luni (10 Sep 2015)

Este greu de crezut ca exista vreun roman care sa nu fi auzit, fie si macar odata in viata, expresia "vacs albina". Folosita cu repetitie - in perioada interbelica mai ales - in schechiuri de revista (Constantin Tanase a fost principalul "colportor", urmat, mai aproape de zilele noastre, de Vasile Tomazian si Dem Radulescu), expresia a intrat repede in vorbirea uzuala, fiind asimilata la inceput de limbajulul colocvial, dupa care a razbatut si in zone in care limba literara parea sa fie suverana.

Chiar daca utilizarea este frecventa, foarte putina lume stie, totusi, de unde vine aceasta alcatuire de cuvinte care defineste, in esenta, ceea ce am putea numi "flecustet". Preparat, de obicei de culoare neagra, folosit (in trecut) la unsul sau la lustruitul incaltamintei de piele si al hamurilor;

Inventat prin secolul al XV-lea (sursele sunt neclare) de un polonez care isi curata cosul de fum, vacsul a fost, vreme de aproape un secol, un produs revolutionar, de prima mana. Reclamele de pe la jumatatea secolului al XIX-lea prezinta produsul ca pe un fel de "leac" miraculos, care dubla sau chiar tripla durata de viata a hamurilor si a ciubotelor.

Neindoielnic ca la inceput era si destul de scump, caci nu oricine isi putea permite sa-si dea cizmele cu alifia bine mirositoare facuta din ceara de albine, negru de fum si ceva arome de plante (mai ales levantica).

Intre timp, insa, pana catre finalul sescolului al XIX-lea, odata cu industrializarea accelerata, vacsul a devenit un produs uzual, din ce in ce mai ieftin, pentru ca dupa 1915 sa primeasca o lovitura naucitoare de la crema de ghete fabricata pe baza de petrol si sa pice in derizoriu.

Dupa 1920, vacsul devenise atat de ieftin (dat fiind ca pierduse definitiv competitia cu crema de ghete), incat se dadea in pravalii ca rest in loc de maruntis.

De altfel, tocmai de la aceasta fabr... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro