E perfect in logica lucrurilor faptul ca parlamentarii si-au acordat, pe final de mandat, pensii speciale. Nu e de mirare ca nici presedintele Klaus Iohannis, nici liberalii, aflati teoretic in opozitie, nu au atacat legea respectiva la Curtea Constitutionala. E foarte usor de explicat de ce deputatii si senatorii au votat privilegii asemanatoare pentru baronii locali.

In momentul de fata, nimic nu-i opreste pe politicienii romani sa se comporte in alt mod.

Multi au citit articolele, unii si-au exprimat dispretul fata de alesi in sectiunea de comentarii, altii au facut-o pe Facebook sau la crasma, si gata. Un tupeu ce poate produce bugetului la care toti contribuim "pagube" anuale de circa 400 de milioane de lei numai in cazul pensiilor speciale ale baronilor locali, dupa cum a estimat Guvernul Ciolos. Politicienii nu se mai sperie de Facebook - ba chiar se chinuie acum sa-l transforme intr-o platforma de comunicare politica in folosul lor, iar pe injuraturile pe care romanii le striga in privat nu au pus niciodata pret. Experienta ultimilor doi ani ne-a aratat ca parlamentarii se mai tem doar de DNA si de miile de oameni care isi striga nemultumirile in strada.

S-a vazut cat se poate de clar dupa protestele impotriva exploatarii aurului de la Rosia Montana, din 2013, si dupa cele generate de tragedia din Colectiv, din 2015, ca singura actiune care le mai creeaza emotii politicienilor romani este cea din strada. La urma urmei, s-au temut sa-si mai asume deschis guvernarea abia cand 30.000 de oameni au mers in piata in noiembrie trecut. Dar nici nu are cum sa fie altfel, din moment ce ne exprimam public si masiv nemultumirea doar din cand in cand.

Acesta nu este primul editorial pe care-l scriu in care indemn sa iesim mai des in strada si sa protestam in numar mare impotriva derapajelor statului. Nu insist pentru ca as fi vreun anarhist ori pentru ca gasesc vreo placere secreta in a vedea mii de oameni pe bulevarde.

Doar u... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro