De ce Norvegia nu e in UE. Doua referendumuri esuate Pe 25 septembrie 1972, poporul norvegian refuza propunerea facuta de clasa politica si vota "Nu" la referendumul organizat de guvern in speranta ca statul avea sa devina membru al Comunitatii Europene (predecesoare a Uniunii Europene). Votul negativ al norvegienilor s-a repetat si la referendumul din 1994, cand un procent de 52% din populatie a fost anti-aderare. In 1972 , norvegienii au intoars spatele Bruxelles-ului de "teama ca isi va pierde independenta castigata si asa destul de tarziu, in 1905", spune Per Anders Madsen, jurnalist la cotidianul >. Timp de secole, tara a fost dominata de puteri straine: Danemarca, apoi Suedia intre 1814 si 1905, totul culminand cu ocupatia nazista din al Doilea Razboi Mondial. Petrolul si cotele de pescuit, motive de a spune "nu" In timpul campaniilor din 1972 si 1994, sentimentul national s-a exprimat in special pentru a apara drepturile pescarilor norvegieni. Un motiv pentru votul lor negativ a fost teama ca piata norvegiana va fi inundata de produsele altor tari UE, mai ieftine si ca politicile comune europene vor dauna intereselor lor. Avand cele mai bogate resurse de peste din Europa, pescarii norvegieni s-au temut de UE. Daca ar fi devenit stat membru, ar fi trebuit sa isi deschida apele pentru toate flotele apartinand tarilor UE deoarece, potrivit Politicii Comune de Pescuit , pescarii din orice stat membru au acces in apele din toata Uniunea. In 1969, norvegienii au descoperit petrol la Ekofisk, in Marea Nordului, la aproximativ 320 de kilometri sud-vest de coasta norvegiana. De atunci, tara a inceput sa creasca economic, a trecut fara probleme de criza petrolului din 1973, provocata de razboiul din Orientul Mijlociu, in timp ce vecinele Suedia, Danemarca si Finlanda nu au fost la fel de norocoase. Norvegia este al saselea exportator de petrol din lume si al treilea de gaz. Anul trecut valoarea fondului ajunsese la 5.100 miliarde de coroane, echivalentul a peste 600 de... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro