De ce este Banatul fruncea: mostenirea austro-ungara. "Era un Pamant al Fagaduintei, ba chiar un Eldorado"
Nu e mai putin adevarat insa ca, de atunci pana azi, Banatul a devenit tinta a sute de mii de oameni porniti de la casele lor in cautarea bunastarii, cu un gust al riscului si chiar al aventurii spre un tinut indepartat si necunoscut, chiar daca nu aurul era principala sa bogatie. Amprenta numeroaselor popoare Numeroase popoare si-au lasat amprenta asupra imaginii de azi a orasului de pe Bega, insa de departe cele mai mari influente sunt cele germane, maghiare, evreiesti si sarbesti, vizibile in toate aspectele, de la arhitectura si pana la arta. E adevarat ca nu s-a intamplat ca acum 50 - 60 de ani, cand plecarea in masa a evreilor si apoi a germanilor a fost un fel de hemoragie, se poate spune ca am pierdut inteligenta atunci, pentru ca multi evrei si germani plecati din aceasta zona au ajuns personalitati importante ale lumii, generali de armata, bancheri si asa mai departe. Si din acest punct de vedere, al eductaiei, cei din aceasta zona aveau motive de mandrie, pentru ca banateanul invata sa scrie si sa citeasca si de la 1770 datorita habsburgilor, pe cand in alte zone ale tarii, educatia a devenit accesibila marii mase a populatiei abia dupa Cuza", a mai spus istoricul banatean Ioan Hategan.
Cetatea Timisoara si Banatul au intrat intr-o noua era, de civilizatie superioara, bazata pe principii occidentale si o rapida dezvoltare. Administratia habsburgica a reusit sa introduca ordinea si disciplina in Banat, iar aceasta influenta germana se mai resimte si astazi. Pe de alta parte era un tinut neprietenos, salbatic si mlastinos. Primul val de colonisti nu a dat rezultatele asteptate, insa, pana la urma, miscarea de colonizare germana s-a dovedit un succes", sustine istoricul Tiberiu Schatteles. Practic, s-a trecut la sistematizarea oraselor de la zero, dupa regulile din Europa centrala. "Numele de svabi dat acestor colonisti este cel al landului german din care proveneau majoritatea lor. Dar veneau si din Alsacia, Lorena si chiar Luxemburg, din zone aflate pe cursul central al Dunarii si al Rinului, ca si din Austria. Dotarea acestei zone extrem de sarace si inapoiate cu tot ceea ce era necesar unei incipiente societati agrare de colonisti Crearea unei industrii manufacturiere a fost de la inceput o precupare centrala a administratiei austriece. "Prima intentie era de a dota aceasta zona extrem de saraca si inapoiata cu tot ceea ce era necesar unei incipiente societati agrare de colonisti. Produsele noilor agricultori si ale diverselor exploatatii trebuia sa aprovizioneze imperiul si sa se constituie in marfuri pentru comertul in dezvoltare de pe coastra Adriaticii. "Un aspect specific dezvoltarii economice a orasului este faptul ca el a trecut prin revolutia industriala a secolului al XVIII-lea pornind de la zero. Industria nou-dezvoltata in Banat, si mai ales in Timisoara, a avut de la inceput un stat care erea apt sa promoveze progresul in productia de calitate. Imparatii austiecii au fost fermi cand venea vorba de orientare, regiunea trebuia sa fie cat de german si de catolic posibil. Josef II e considerat monarh luminat el fiind cel care a emis "Edictul de toleranta", din 1782. Provincia a fost cucerit de o putere catolica condusa de o elita vorbitoa... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro