De ce a dezlantuit Guvernul Ponta campania nationala "Romania la control"
Spre deosebire de alte momente din istoria recenta in care legislatia fiscala s-a improspatat, acum Guvernul a dublat setul de masuri - unele de relaxare, altele de inasprire - cu o campanie furibunda de controale asupra contribuabililor din sectorul de comert. Printre masurile de relaxare fiscala care ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2016 se numara reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, scaderea accizelor la carburanti (masura eliminata in Senat), diminuarea accizelor la alcool etilic, bere, vinuri spumoase si eliminarea acestora la cafea, bijuterii si blanuri, apoi eliminarea taxei pe stalp si a impozitului pe dividende (in Senat s-a stabilit un impozit de 5% fata de 16% in prezent). Astfel, omul de afaceri Alexandru Scheul a reclamat inchiderea unui punct de lucru din Radauti al firmei sale SC Killer SRL pentru o lipsa de 50 de lei in gestiune, ulterior inspectorii Fiscului dandu-i un avertisment pentru un plus de 14 bani la un alt punct de lucru din Suceava. 600 de magazine, cu preturile sub lupa Raportul analizat ieri de Guvern privind preturile la alimente din marile magazine nu prezinta informatii legate de cresterea acestora inainte de reducerea TVA, Consiliul Concurentei urmand sa ceara informatii retroactive privind preturile practicate si sa verifice, aleatoriu, aproximativ 600 de magazine.
Micii comercianti sunt obligati sa-si tina sub control strict fluxul banilor, pana la ultimul leu, ospatarii si distribuitorii trebuie sa prezinte bon fiscal pana si pentru bacsis, iar marii retaileri se afla sub lupa autoritatilor, suspectati ca vor sa profite de reducerea TVA. Spre deosebire de alte momente din istoria recenta in care legislatia fiscala s-a improspatat, acum Guvernul a dublat setul de masuri - unele de relaxare, altele de inasprire - cu o campanie furibunda de controale asupra contribuabililor din sectorul de comert. Iar campania de imagine demarata de Executiv, in special in ceea ce priveste controalele din hipermarketuri, vizeaza convingerea alegatorului ca guvernantii PSD lucreaza in interesul cetateanului, pentru bunastarea lui. Cealalta motivatie este stringenta nevoie de a colecta cat mai multi bani la buget in conditiile in care masurile de relaxare fiscala promise de Guvern vor produce un gol semnificativ in pusculita statului, iar institutiile financiare internationale ne impun un deficit bugetar tot mai mic. Guvernul estimeaza ca reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, incepand cu 1 iunie 2015, va genera un impact bugetar negativ de 2,44 miliarde de lei in a doua jumatate a anului. Tot Executivul estimeaza ca acest gol va fi acoperit prin veniturile suplimentare incasate de ANAF (prin masuri de combatere a evaziunii fiscale, cum sunt controalele) si prin efectul de multiplicare ("cresterea consumului, a investitiilor si a numarului de locuri de munca", dupa cum spun guvernantii). Numai ca, de exemplu, daca reducerea TVA nu se va resimti la raft, adica in buzunarul romanului, consumul nu va creste si, implicit, incasarile din TVA ale statului vor fi mai mici (acelasi volum de vanzari, presupunem aceeasi valoare, dar cu TVA de 9% in loc de 24%). Programul de convergenta aprobat recent de Guvern prevede o tinta de deficit bugetar in 2015 de 1,45% din PIB in termeni ESA, iar Comisia Europeana estimeaza ca indicatorul va ajunge la 1,5% din... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro