De ce a desfiintat CCR a doua lege a Justitiei. Cele mai importante articole care au picat la Curte

De ce a desfiintat CCR a doua lege a Justitiei. Cele mai importante articole care au picat la Curte

Comisia Iordache a stipulat in lege ca declaratiile pe proprie raspundere sunt verificate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), dar si, din oficiu, de catre comisiile parlamentare care controleaza activitatea SIE si SRI. Asadar, seful statului ori are puterea sa numeasca sefii Curtii Supreme, ori este doar de decor si trebuie sa accepte automat judecatorii propusi de CSM? A mai ramas o lege de judecat Pe 13 februarie, CCR va judeca si ultima lege a Justitiei din pachetul de trei: cea privind organizarea CSM.

acum 26 luni (1 Feb 2018)

Judecatorii si procurorii trebuie sa depuna o declaratie pe proprie raspundere ca nu sunt ofiteri acoperiti ai serviciilor secrete. Comisia Iordache a stipulat in lege ca declaratiile pe proprie raspundere sunt verificate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), dar si, din oficiu, de catre comisiile parlamentare care controleaza activitatea SIE si SRI. CCR a decis ca nu e treaba parlamentarilor sa se amestece in controlul magistratilor, deci numai CSAT a mai ramas cu putere de control.

Comisia Iordache a strecurat in lege ca "procedurile judicare" sunt informatii de interes public, deci pot fi puse la dispozitia Parlamentului.

CCR a declarat neconstitutional si articolul din lege care defineste procedura de numire a presedintelui si a vicepresedintilor Curtii Supreme. Legea spune ca seful statului este cel care numeste sefii Inaltei Curti la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar, la urmatorul articol, legea spune ca seful statului nu poate refuza numirile propuse de CSM. Asadar, seful statului ori are puterea sa numeasca sefii Curtii Supreme, ori este doar de decor si trebuie sa accepte automat judecatorii propusi de CSM? La aceasta intrebare va trebui sa raspunda Parlamentul, care va fi nevoit sa puna textul legii in acord cu decizia CCR. Aceeasi confuzie se regaseste si la procedura de revocarea a sefilor Inaltei Curti.

CCR n-a fost de acord ca magistratii sa ocupe functii politice. PSD a trecut in lege ca CSM poate dispune detasarea procurorilor si judecatorilor la diferite institutii, chiar si ca ministru al Justitiei. Sa le ofere posibilitatea unor judecatori sau procurori sa fie numiti ministri ai Justitiei fara sa demisioneze din magistratura, ci doar sa fie detasati, deci sa se intoarca pe un loc sigur cand isi vor termina mandatul politic. Practic, daca un magistrat vrea sa faca politica, trebuie sa renunte la cariera juridica, asa cum a facut Mona Pivniceru in vara anului 2012. In timpul guvernarii USL, Piv... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro