De ce a condamnat-o Curtea Suprema la 4 ani de inchisoare pe fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, acuzata de favorizarea milionarului Ovidiu Tender

De ce a condamnat-o Curtea Suprema la 4 ani de inchisoare pe fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, acuzata de favorizarea milionarului Ovidiu Tender

Magistratii au precizat ca in aceste conditii, este greu de crezut ca inlocuirea procurorului de sedinta care reprezentase DIICOT la termenele de judecata timp de 6 ani, intr-o cauza cu un grad ridicat de complexitate si in care cercetarea judecatoreasca se apropia de final, putea fi decisa chiar de acesta sau de catre seful sau direct". "Ca atare, sustinerile inculpatei - chiar daca ar fi reale - potrivit carora solicitarea unei condamnari cu suspendarea executarii pedepsei pentru Tender Ovidiu Lucian a fost determinata de interventia prim adjunctului Serviciului Roman de Informatii, pe care a pretins ca nu il putea refuza, intrucat activitatea DIICOT ar fi avut de suferit in lipsa informatiilor ce erau furnizate de institutia mentionata, nu au nicio relevanta din punct de vedere juridic si, ca atare, nu o pot exonera de raspundere penala, intrucat Bica Alina Mihaela nu era in relatii de subordonare fata de acesta si mai mult, in conditiile legii, procurorii sunt independenti in luarea masurilor si adoptarea solutiilor dispuse", arata Curtea Suprema.

acum 45 luni (24 Jul 2017)

Fosta sefa a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), Alina Bica, a pus la cale un plan minutios de ingreunare a tragerii la raspundere penala a milionarului Ovidiu Tender, judecat in dosarul Rafo-Carom. Decizia de schimbare a acestuia ar fi venit dupa ce Radescu i-a comunicat fostei sefe a DIICOT ca in in dosarul Rafo -Carom se preconizeaza obtinerea unei condamnari de cel putin 15 ani inchisoare. Radescu s-a aratat nemultumit de indepartarea sa din dosar, in fata sefei sale de Serviciu, Silvia Stefanescu, care i-ar fi replicat intr-o sedinta de lucra ca: "Asa a vrut Alinuta".

Magistratii au precizat ca in aceste conditii, este greu de crezut ca inlocuirea procurorului de sedinta care reprezentase DIICOT la termenele de judecata timp de 6 ani, intr-o cauza cu un grad ridicat de complexitate si in care cercetarea judecatoreasca se apropia de final, putea fi decisa chiar de acesta sau de catre seful sau direct". Procurorii DIICOT care intrau in sedintele de judecata au declarat la Curtea Suprema ca s-au opus acestei teze si au optat pentru teza potrivit careia legea mai favorabila trebuie stabilita de o maniera globala.

"In conditiile in care, la 1 februarie 2014, urma sa intre in vigoare noul Cod penal, o alta preocupare importanta a inculpatei Bica Alina Mihaela imediat dupa numirea sa in functia de procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Structura Centrala a fost aceea de a impune procurorilor din subordine, sub pretextul crearii unei practici unitare la nivelul DIICOT, ideea stabilirii legii penale mai favorabile pe institutii autonome, context in care, incepand din vara anului 2013, au fost organizate mai multe sedinte de lucru in care s-a discutat in legatura cu acest aspect. Aceste intruniri au fost conduse/moderate, de regula, de consilierul procurorului sef directie, martorul Udroiu Mihail, c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro