>

Al treilea premier al guvernului Romaniei din ultimele 13 luni isi incepe mandatul cu pregatirea unei vizite la Bruxelles pentru a-i convinge pe oficialii europeni ca atacul la legile justitiei, pentru care au iesit in strada zeci si sute de mii de oameni in ultimul an, nu este unul nociv.

Cum s-a ajuns ca la zece ani de la aderare, in preajma asumarii pentru prima data de catre Romania a presedintiei Consiliului UE, guvernul unei majoritati politice - care clameaza de ceva vreme ca nu ne putem dezvolta pentru ca nu ne lasa Bruxelles-ul si multinationalele - sa aiba justitia si statul de drept ca principal subiect de discutie cu cei care ar trebui sa fie partenerii de dezvoltare ai Romaniei?

Daca aceasta majoritate politica ar fi guvernat intr-adevar in interesul romanilor, cu adevarat pentru bunastarea lor aici, in tara, si nu in pribegie prin alte state europene, incercand sa valorifice cat mai bine statutul de membru al UE, altele ar fi trebuit sa fie azi prioritatile pe agenda de discutie cu Comisia Europeana. Incepand de acum si pana in primavara lui 2019, cand Romania va asigura Presedintia semestriala a Consiliului UE, se contureaza si se negociaza propunerile legislative pe baza carora se vor decide cati bani se aloca bugetului UE, cum se aloca acest buget intre diferitele politici pentru urmatorii ani si care vor fi obiectivele si criteriile dupa care se vor putea folosi acesti bani in urmatorii ani.

Dupa ce ani la rand politicienii romani s-au plans ca puterile europene nu baga in seama Romania, ca Bruxelles-ul nu serveste si interesele Romaniei, ca Romania e tinuta dinadins la periferia Uniunii Europene, iata ca soarta ne-a adus in cale o oportunitate de nesperat de a fi, de facto, vrem-nu vrem, printre cei care vor face parte din cercul restrans decizional european intr-un moment cheie.

Daca ar fi sa valorificam acea oportunitate care va culmina in primul semestru din 2019, in momentul de fata tot ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro