Oleg Serebrian a sustinut o prelegere cu tema "Politica si identitatea nationala ieri si azi" la Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga". In cadrul prelegerii de inaugurare a anului de academic 2015-2016, Oleg Serebrian a facut o incursiune in definitia termenului de natiune. Natiunea de tip german versus cea de tip francez

Oamenii de stiinta disting doua tipuri de identitate colectiva nationala, cea de conceptie franceza si cea de conceptie germana. Cea germana vine de la romanticii nemti ai secolului VXIII, in primul rand filosoful Johann Fichte, care a si formulat conceptul. Potrivit lui Fichte, o natiune este o comunitate legata de o origine comuna, o identitate de neam comuna, o istorie si limba comuna. Conceptia franceza isi are originea in Revolutia franceza din 1789 si spune ca natiunea este cladita pe baza loialitatii fata de stat. In epoca contemporana, predominanta este conceptia franceza care a fost preluata si de traditia americana. Astfel, loialitatea fata de stat si cetatenia sunt sinonime cu natiunea.

Fichte a mai vorbit in tratatele sale despre notiunea de Volksgeist, unul dintre elementele definitorii ale natiunii si care se traduce drept "spiritul natiunii", "spiritul neamului".

"Potrivit acestui concept, un neam supus asimilarii poate sa-si piarda limba, poate sa-si piarda traditia, credinta, dar peste veacuri, la descendentii sai va iesi la iveala acest spirit al natiunii, se va manifesta diferenta. Volksgeist-ul la basarabeni

Una din cauzele deficitului de romanism in Basarabia in perioada 1812-1918 a constituit-o lipsa unei veritabile intelectualitati romanesti, dar si lipsa unei burghezii romanesti, considera istoricul. Mosierimea romaneasca reprezenta catre Primul Razboi Mondial doar 30% din mosierime, insa si aceasta era rusificata, in vreme ce taranii erau in mare majoritate analfabeti. Acesti oamenii nu aveau idei nationale si idealu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro