Cum si-a cladit Manastirea Tismana un imperiu financiar: sate detinute in Serbia, bani din taxe vamale si din lacuri, tigani folositi ca sclavi

Cum si-a cladit Manastirea Tismana un imperiu financiar: sate detinute in Serbia, bani din taxe vamale si din lacuri, tigani folositi ca sclavi

"Le da domnia mea vama de la Calafat ca sa le fie de ocina si de ohaba si sa ia vama de la Calafat: de la un cal sase asprii iar de la un bou trei asprii, de la o vaca doi asprii, de la doua oi un aspru, de la un sac de grau doi asprii, de la 100 bolovani de sare trei bolovani, de la un butoi de vin zece asprii". Dupa cum spune un hrisov, la inceputul secolului al XV-lea, manastirea se bucura de "graul din judetul Jales, 400 de galeti pe fi ecare an si 35 burdufuri de branza si 10 cascavale si 10 burdufuri de miere" La inceputul secolului al XVI-lea manastirea primea de pe apa Motrului inca 12 galeti", mai arata Dumitru Cauc. Dupa cum rezulta din extractul bunurilor stapanite de manastirile din Oltenia , manastirea Tismana dispunea de 44 de sate si jumatati de sate, 5 munti si 5 sate scutite de obligatii fi scale.Vazand dimensiunile la care ajunsese domeniul manastiresc , autoritatile austriece vor incerca sa introduca metode moderne de fi scalizare, reducerea privilegiilor manastirilor si un nou asezamant agrar. In anul 1740 manastirea obtinea din vanzarea vinului si a altor produse 1925 de taleri si 20 de bani, cheltuielile facute in acele an fi ind de 1221 de taleri si 26 de bani", subliniaza istoricul gorjean.

acum 107 luni (14 Aug 2015)

Manastirea Tismana, ctitorie a Sfantului Nicodim, a primit prima danie de la voievodul Dan I. Potrivit istoricului Dumitru Cauc, lacasul de cult a primit sub comanda sate intregi, dar si tiganii, care sa fie folositi la diverse activitati. "Aparitia monahismului in dreapta Oltului este organic legata de eforturile de consolidare ale statului medievala Tara Romaneasca. In fata agresiunii catolic maghiar din acele timpuri, primii voievozi au lucrat atat la organizarea institutiilor de conducere cat si la oranduirea vietii religioase, primul pas facandu-l Nicolae Alexandru, prin intemeierea mitropoliei (1359). Daca in aproape toate satele se ridicau bisericute de lemn, ca o vocatie a perenitatii comunitatilor romanesti, inspiratorii vietii de obste au fost atat pustnicii locului, cat si altii veniti de la sudul Dunarii, unii pentru a scapa de prigoana turcilor, altii sosind in scop misionar, evanghelic. Intemeirea primelor manastiri este organic legata de activitatea culturala si de obste a calugarului Nicodim. Traditia istorica arata ca monahul Nicodim, sosit de la sudul Dunarii, din Serbia, a inaltat manastirea Vodita in Banatul Severinului, care se gasea in stapanirea domnitorului Vladislav Vlaicu( 1364-1377). Ctitorirea acestui locas spiritual se incadreaza in eforturile de oprire a prozelitismului catolic sustinut de calugarii franciscani, sub obladuirea regalitatii maghiare. Astazi este aproape unanima parerea ca primele manastiri din Tara Romaneasca, Vodita si Tismana, au fost mai intai ridicate din lemn de catre calugarul Nicodim, prin anii 1364-1366, ca apoi sa fi e inaltate si zidurile din piatra, ale Voditei pe la 1370, iar ale Tismanei pe la 1376-1377. Ambele manastiri primesc de la ctitorii lor domnesti danii importante si imunitati, Vodita printr-un act din 1374, iar Tismana prin actul din 3 octombrie 1385 al lui Dan I (1383-1386). Voievodul Dan I daruia manastirii Tismana, ctitoria tatalui sau, Radu-Voievod(1377-1383), 400 de galeti de grau anual din jud... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro