Cum se vindecau taranii cu ajutorul descantecelor si al plantelor tamaduitoare. Pentru ce era bun prazul

Cum se vindecau taranii cu ajutorul descantecelor si al plantelor tamaduitoare. Pentru ce era bun prazul

Descantece de urcior, de galci, de junghi, de dragoste si dezlegare Etnologul gorjean descrie modul in care se realiza descantecul si categoriile acestuia, in functie de afectiunea pe care o trata: "Descantecul era actiunea de scoatere a raului din corp si indepartarea lui . Descantatoarele erau aduse la casa bolnavului si, in functie de suferinta acestuia, spuneau descantecul stiut, insotit de practici magice, de folosirea unor plante terapeutice si de obiecte simbolice: apa neinceputa, apa sfintita, oala noua in care se stingeau carbuni aprinsi, busuioc, cutite, topoare, imbracaminte etc. Dupa cine provoca durerea si dupa boala pe care o vindecau, descantecele mai cunoscute la gorjeni au fost: de deochi, de izdat, de ranza, de buba, de albeata, de urcior, de galci, de junghi, de dragoste si dezlegare etc". Ea se folosea de un fir de busuioc (e cu leac, mai ales daca-i de la Boboteaza) ori de matura (scoate durerea afara). o Zmeur (Rubus idaeus) - ceaiul se lua contra tusei, racelii, durerilor de cap, de stomac si de inima; o Cires si visin (Cerasus avium si Cerasus vulgaris) - ceaiul din coade neindulcit se lua contra tusei, durerilor de stomac si de sale, bolilor de rinichi;

acum 62 luni (5 Jan 2016)

Bolile oamenilor erau considerate pedepse divine pentru pacate ori determinate de intrarea sub influenta unor spirite malefice, sau erau provenite prin intermediul fermecatoarelor si vrajitoarelor "care stiau sa faca cu dracul". (...) Descantatoarele, spre deosebire de fermecatoare si vrajitoare, luptau impotriva raului provocat, avand si sprijinul Maicii Domnului", arata Alexandru Doru Serban. Zanne a impartit descantecele in: - necurate: facute de vrajitoare, pentru raul omului si animalelor, sub influenta Dracului; - curate: facute de babe, pentru vindecarea omului si animalelor, sub ocrotirea Maicii Domnului. Descantecele erau facute de femei inzestrate de natura cu puteri tamaduitoare si calitati bioenergetice, ce le faceau recunoscute in comunitatile locale. In monografia "Preajba - vatra de istorie si traditii" se consemneaza cum a devenit descantatoare Baba Lia: "Intr-o noapte i s-a aratat in vis Maica Domnului, care i-a cerut sa descante oamenilor si animalelor ce erau in suferinta. Cand s-a trezit, stia o sumedenie de descantece, de care nici nu auzise pana atunci. Duminica, inainte de a merge la biserica, a intrat in sopru si a gasit o parte din vite moarte. Atunci a inteles ca a fost aleasa de Cel de Sus, sa-si ajute semenii". Descantece de urcior, de galci, de junghi, de dragoste si dezlegare Etnologul gorjean descrie modul in care se realiza descantecul si categoriile acestuia, in functie de afectiunea pe care o trata: "Descantecul era actiunea de scoatere a raului din corp si indepartarea lui . Descantatoarele erau aduse la casa bolnavului si, in functie de suferinta acestuia, spuneau descantecul stiut, insotit de practici magice, de folosirea unor plante terapeutice si de obiecte simbolice: apa neinceputa, apa sfintita, oala noua in care se stingeau carbuni aprinsi, busuioc, cutite, topoare, imbracaminte etc. In scop de purificare a spatiului in care se gasea bolnavul, descantatoarele aprindeau tamaie, iar nelipsite erau carbunele si plantele medicin... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro