Cum se sinucid stirile false. Cazul Dragnea
Serialul lui Dan Andronic din Evenimentul Zilei, autointitulat "Statul suntem noi", a zacut in cvasianonimat aproape de doua luni, cata vreme s-a ocupat de informatii periferice, de cancan: partide de tenis intre diversi potentati - unele surprinzatoare, majoritatea nu - sau evocarea unor diverse chermeze la care participau politicieni, magistrati si sefi din serviciile secrete. Si cand vezi ca insusi Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului roman, infiinteaza o comisie speciala de ancheta pornind de la simpla afirmatie a unui om, devine o chestiune de interes public sa vedem cat adevar zace atat in informatia care a starnit deranjul, cat si in ceea ce vrea sa faca Parlamentul. Daca reuseste sa acrediteze, pentru o masa critica suficient de mare, ideea ca Paul Dimitriu a copiat sau a sustras dosare din arhiva SIPA, Andronic isi poate crea o platforma interesanta: fie intimideaza judecatorii, care vor ezita sa fie prea aspri cu el ca sa nu fie acuzati ca sunt satajati de Dimitriu, fie, in caz de condamnare, are motive sa se victimizeze.
>
Va temeti de stirie false? Au fost doar o moda care incepe sa apuna - dupa ce, e drept, au zdruncinat doua tari cu solida traditie democratica si cu o presa veritabila. Si poate ca tocmai de aceea au zdruncinat tocmai acele tari. Caci inventatorii stirilor false s-au insinuat in presa, i-au cucerit teritorii si i-au imprumutat din credibilitate, iar la momente de maxima intensitate - Brexit, alegerile americane - au actionat. Presa de tip anglo-saxon, considerata cea mai buna din lume, se bucura de o asa credibilitate, incat in cele doua tari s-a format relativ usor o masa critica apta sa creada in stirile false si sa voteze in consecinta. Si nu sunt sigur ca vor mai avea succes, a doua oara, in Marea Britanie si in SUA. In povestea condamnarii sale in dosarul "Referendumul", el pare sa fi crezut cu toata taria intr-o informatie care s-ar putea sa fie adevarata sau falsa, dar el a fost convins ca e adevarata, si intr-o alta care s-a dovedit a fi complet falsa.
Prima informatie este aceea ca condamnarea sa nu s-a datorat faptelor sale, ci unei uriase conspiratii la care au participat multi, dar in principal DNA, SRI (Binomul) si Inalta Curte. Aceasta poate fi adevarata sau falsa, dar s-o proclami drept adevarata, sa crezi in ea si sa iei decizii pe baza ei este riscant fara minime dovezi. Simplul fapt ca anturajul politic si mediatic ti-o preia necritic si o amplifica nu o face cu nimic mai adevarata.
A doua informatie este aceea ca la motivarea deciziei prin care a fost condamnat definitiv ar fi participat doar trei dintre cei cinci judecatori ai completului, intrucat doi dintre ei - printre care si Livia Stanciu, fosta sefa a ICCJ - s-au pensionat in perioada dintre pronuntarea sentintei si redactarea motivarii. La procesul de revizuire, dovezile conspiratiei au lipsit cu desavarsire, iar simpla lectura a Codului de Procedura Penala a rezolvat restul: doar la pronuntarea sentintei trebuie sa participe toti cei cinci magistrati. <... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro