Acum cateva sute de ani, raurile din intreaga tara aveau cantitati impresionante de peste, iar speciile pe care le intalneau strabunii nostri erau mult mai diversificate. Taranii romani vazand ca pestii le aduc profituri frumusele si ii ajuta sa supravietuiasca, iar raurile aveau ce oferi, au dezvoltat diverse tehnici care sa ii ajute la capture importante. Erau necesare niste pregatiri chiar si pentru prinderea cu mana a pestilor: fie se crea o albie artificiala a raului care apoi era inschisa, fie era blocat raul cu cetina de brad in care pestii se incurcau, dupa ce in amonte erau speriati. Si in acest caz e nevoie de mai multe persoane: unul tinea cosarca la radacinile plantelor acvatice unde de obiecei se ascundeau pestii, iar celalalt batea apa pentru a-I speria si a-I determina sa intre in plasa. Alta modalitate de pescuit este cu leasa (impletituri de nuiele din salcie de diferite tipuri si forme, prin punerea in interiorul lesei a unor momeli. Pestele era obligat sa se indrepte spe aceasta prin construirea unor paravane de-a lungul raului, de-o parte si de alta a capcanei. Pestii erau otraviti cu plante toxice De asemena, mai era flosita plasa cu navod sau mai comuna, otravirea pestilor. Pescarii se foloseau de plante toxice din flora spontana, precum "lumanarica", "brandusa de toamna", "matraguna" sau "laptele cucului". Este de precizat faptul ca pescuitul era o ocupatie barbateasca si ca necesita conditii speciale de igiena fizica si chiar spirituala: "Pentru ca pescarii sa dobandeasca o recolta bogata, era necesar ca ei sa porneasca la pescuit in conditii speciale de igiena fizica si spirituala. Pescuitul a fost monopol de drept privat cu obligatii si restrictii pentru supus. Surprinzator este faptul ca in mai multe sate, pescarii ajuns cei mai bogati oameni din comuna", mai spune Florin Muresan. Cum isi asigurau traiul oamenii satelor in urma cu cateva secole Maiestria sobarilor de acum cateva secole. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro