Cum se percepea vama la Slatina in secolul al VIII-lea. "Pasaportul de oltean" chiar a existat in realitate

Cum se percepea vama la Slatina in secolul al VIII-lea.

Vama Slatina, de la Burdesti la Dragasani Ocupata vremelnic de trupele austriece, Slatina este mentionata in 1722 intre orasele provinciei, alaturi de Craiova, Ramnic, Targu-Jiu, Cernet, Baia de Arama si Targu Ocna. Familiile proveneau din Craiova, Slatina si Polovragi, iar existenta lor pe meleagurile adoptive este intarita de istoricul Serban Polverejan, citat de Laurentiu Gutica-Florescu, prin mentionarea numelor familiilor existente si astazi la Comlosu Mare: Bucurescu, Tipescu, Florescu, Olarescu, Grozescu, Draguescu, Jianu, Coanda, Serban, Despi, Pungulescu, acelasi istoric amintind de asemenea de "dinastiile de preoti de sorginte olteneasca": Oprea Grozescu, Gheorghe Serban, Vichente Serban.

acum 56 luni (4 Feb 2016)

Pana la primul pod stabil peste raul Olt, construit in secolul al XIX-lea, la Slatina erau vamuiti aproape toti cei care treceau "cu luntrea", mai putin beneficiarii privilegiilor acordate de domnii Tarii Romanesti.

N-a fost, insa, tot timpul bine, in secolul al XVIII-lea fiind consemnate chiar plecari in pribegie ale familiilor de slatineni, care aleg, alaturi de alte familii din Craiova si Polovragi, Banatul.

Vama Slatina, de la Burdesti la Dragasani

Ocupata vremelnic de trupele austriece, Slatina este mentionata in 1722 intre orasele provinciei, alaturi de Craiova, Ramnic, Targu-Jiu, Cernet, Baia de Arama si Targu Ocna. Este, insa, perioada in care in izvoarele istorice se evidentiaza doua localitati, una pe malul stang, cealalta pe malul drept al Oltului, cu aceeasi denumire - Slatina, localitati ai caror locuitori foloseau, conform informatiilor oferite de istoricul Laurentiu Gutica-Florescu in studiul "Slatina in perioada premoderna (1600-1821)", publicat in anuarul Muzeul Oltului, in comun raul Olt. "Intre cele sapte puncte vamale centrale in care a fost impartita frontiera figureaza si Slatina, alaturi de Vodita, Comana, Oreahova, Islaz, Ramnic si Valcea. Vama principala a Slatinei avea o filiala la Stoenesti, pe unde treceau negutatorii din Bucuresti, Pitesti si Rusii de Vede catre Caracal si Craiova. Jurisdictia secundara a Stoenestiului incepea din satul Scarisoara si se intindea pana la satul Falcoiu (pe o distanta de 7 ore). Statiunea vamala a Slatinei incepea din satul Burdesti (astazi disparut) si se intindea pana la Dragasani sau Prundeni (pe o distanta de 12 ore)", mentioneaza istoricul Gutica-Florescu in lucrarea amintita anterior.

Strajerii primeau a treia parte din contrabanda descoperita si nu plateau taxe

Sistemul de vama era foarte bine pus la punct si gandit sa impiedice "intelegerile". Paza liniei vamale era asigurata de c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro