Opulenta a fost cuvantul de ordine in perioada domniei fanariote. Calatorii straini sunt mirati de luxul in care traiesc boierii fanarioti in contradictie cu saracia si mizeria care domina clasele inferioare, iar imaginea oraselor cu strazi neingrijite si pline de noroi pe care circula trasuri elegante comandate in strainatate, numai in Bucuresti existau in secolul al XVIII-lea 2000 de trasuri. Tabloul vietii cotidiene din secolul al XVIII-lea ar fi incomplet fara straiele luxoase, trufandalele scumpe, vinurile importate din Occident, diverse portelanuri, argintarie dar chiar si mobila, pe care elitele nu pregetau sa le comande la casa de Comert Constantin Hagi Pop din Sibiu sau la alti negustori cunoscuti in acea perioada", arata Istoricul Raluca Francu in lucrarea "Scurta incursiune in gastronomia fanariota". Se schimba maniera de a manca

Apar noi reguli in privinta modului de comportament in timpul mesei. Este vorba de o maniera mult mai eleganta de a manca prin folosirea furculitei, lingure si a cutitului, care incep sa aiba o raspandire mare in Europa.

"Incepand cu secolul al XVII-lea, autorii cartilor de bucate din Franta comenteaza arta culinara raportand-o , pe care ei isi dau seama ca il poseda doar de cateva generatii si (...) incearca sa arate ca evolutia artei culinare este paralela cu cea a societatii, ceea ce este valabil si pentru zona noastra. Inca din Evul Mediu asa numitele incearca sa schimbe comportamentul in timpul mesei, prin combaterea lacomiei, agitatiei si murdariei si a lipsei de consideratie fata de ceilalti comeseni. Daca in aceasta perioada, fiertura se sorbea in doi sau in trei din acelasi blid, bucata de carne se manca de pe acelasi fund de lemn, bautura se sorbea din aceeasi cupa care circula de jur imprejurul mesei si bucata de paine sau carne se inmuia in solnite sau castronase cu sos comune. Folosirea pe scara tot mai larga, inca din secolul al XVII-lea, in Europa, a cutitelo... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro