Cum se fereau constantenii la sfarsitul Primului Razboi Mondial de tifosul exantematic, boala produsa de paduchi

Cum se fereau constantenii la sfarsitul Primului Razboi Mondial de tifosul exantematic, boala produsa de paduchi

1553/ 1919, a domnului medic primar al orasului Constanta, orasul nostru este amenintat de a fi bantuit de tiphusul exantimatic, pentru prevenirea unei asemenea eventuale epidemii, in virtutea dreptului ce ne acoda legea si de acord cu opiniunea d-lui medic primar al orasului si cu decisiunea consiliului comunal, ordonam. Marturiile timpului vorbesc de 300.000 de morti, dintre care 250 de medici si 1.000 de sanitari (printre medicii cazuti la datorie se numara si Jean Clunet, venit in Romania in cadrul Misiunii Militare Franceze).

acum 49 luni (17 Aug 2016)

Tifosul exantematic, boala care a facut ravagii in Romania in Primul Razboi Mondial, a pus pe jar si autoritatile constantene, care au luat masuri de siguranta la acea vreme. Conform unui act eliberat in anul 1919 de primarul Constantei, aflat la Arhivele din Constanta, si care a fost expus la Biblioteca Judeteana I.N. 1553/ 1919, a domnului medic primar al orasului Constanta, orasul nostru este amenintat de a fi bantuit de tiphusul exantimatic, pentru prevenirea unei asemenea eventuale epidemii, in virtutea dreptului ce ne acoda legea si de acord cu opiniunea d-lui medic primar al orasului si cu decisiunea consiliului comunal, ordonam. Populatiunea saraca este invitata a face de asemenea bai, hainele lor vor fi trecute prin stabilimentul de deparasitare, care functioneaza pe langa aceleasi bai, unde si efectele corporale vor fi trecute prin etuva. Populatiunei sarace li se va servi baile si deparasitarea gratuit, in acest scop vor obtine un bon de la Serviciul Sanitar al orasului, pentru ca in baza acestui bon sa poata face baia si deparasitarea. Zilele de bai gratuite sunt fixate martea si miercurea in fiecare saptamana atat ziua cat si noaptea.

Morti pe front si in spatele frontului Tifosul a izbucnit in principal in zonele de conflict armat (a mai fost denumit si "febra transeelor"), insa a afectat si populatia civila. In Primul Razboi Mondial, la sfarsitul anului 1916, armata romana este nevoita sa se retraga in Moldova (cu 20.000 de raniti si bolnavi), fiind urmata de 1,5 milioane de refugiati. Lipsa locuintelor, a hranei, a medicamentelor si a apei potabile, favorizeaza declansarea epidemiei de tifos si a febrei recurente. Marturiile timpului vorbesc de 300.000 de morti, dintre care 250 de medici si 1.000 de sanitari (printre medicii cazuti la datorie se numara si Jean Clunet, venit in Romania in cadrul Misiunii Militare Franceze). Epidemiile apar in medii lipsite de conditii de igiena, provocate adeseori de razboaie sau cataclisme naturale. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro