Cum se facea controlul medical al prostituatelor acum mai bine de un secol si ce conditii trebuia sa indeplineasca o casa pentru a putea deveni bordel

Cum se facea controlul medical al prostituatelor acum mai bine de un secol si ce conditii trebuia sa indeplineasca o casa pentru a putea deveni bordel

Acum mai bine de un secol, prostitutia era un fenomen tratat cu mare atentie de autoritati, mai ale ca reprezenta si o sursa de venit pentru bugetul oricarei localitati. Primaria obtinea venituri de pe urma "fetitelor" Prostituatele erau pentru primarie si un mijloc de a obtine venituri, in conditiile in care toate aceste femei care prestau la domiciliul lor plateau o taxa in folosul orasului de 10 lei, iar cele care locuiau intr-o casa de prostitutie plateau sase lei pe luna.

acum 83 luni (9 Jan 2016)

Acum mai bine de un secol, prostitutia era un fenomen tratat cu mare atentie de autoritati, mai ale ca reprezenta si o sursa de venit pentru bugetul oricarei localitati.

Damele de companie din acea perioada erau inscrise de secretarul serviciului sanitar intr-un registru special, nu inainte de a li se explica acestora consecintele inregistrarii. Controlate medical de doua ori pe saptamana

"Fetitele" erau obligatoriu vizitate medical de cate doua ori pe saptamana, iar toate constatarile se notau in condica de sanatate. Condicutele se eliberau gratuit celor care veneau la dispensar, iar pentru femeile vizitate de medic la domiciliu plata era de patru lei. De asemenea, casele de prostitutie erau inscrise de primar intr-un registru special. Primarul accepta deschiderea unei astfel de case numai daca locuinta era curata, luminoasa, destul de spatioasa, mobilata corespunzator, cu rufele, aparatele si uneltele indispensabile pentru mentinerea ordinei. Respectiva casa, inclusiv curtea, erau cu desavarsire separate de casele si curtile vecine si nu se interzicea categoric deschiderea in vecinatatea bisericilor, a scolilor, a internatelor scolare, a gradinilor publice, teatrelor, cazarmilor sau in interiorul hotelurilor, birturilor, carciumilor, berariilor, cafenelelor, gradinilor, teatrelor si restaurantelor", ne precizeaza istoricul Florin Dirdala, de la Arhivele Nationale Vrancea. La plecare, avutul lor nu putea fi sechestrat de catre patroana casei, iar din banii castigati de o prostituata patroana putea opri cel mult doua treimi pentru plata locuintei, incalzire, mancare, serviciu si spalatul rufelor. Daca nu erau respectate aceste dispozitii, primarul orasului putea ordona inchiderea casei de prostitutie, iar patroana si femeile puteau fi date pe mana justitiei spre a fi pedepsite, conform legii. Politia orasului avea si obligatia de a le intocmi prostituatelor foi personale.Cele mai multe dintre fete nu stiau ca... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro