Cum se distrau ardelenii in secolele trecute: de la baluri la drumetii pe munte, schi si patinaj

Cum se distrau ardelenii in secolele trecute: de la baluri la drumetii pe munte, schi si patinaj

Apropierea de Ungaria si Austria a facut ca Transilvania sa fie spatiul ideal de comunicare si interactiune a unor culturi diferite. Patrunderea curentelor europene, dar si o dezvoltare masiva a infrastructurii, prin infiintarea societatilor culturale, construirea unei retele de cai ferate, iluminat public si ridicarea unor institutii de cultura cu sali mari, care puteau sustine evenimente de toate felurile, a facut ca viata sociala a ardelenilor, chiar si din orasele mici sa fie foarte bogata inca din secolul al XIX-lea.

acum 42 luni (9 Apr 2018)

Apropierea de Ungaria si Austria a facut ca Transilvania sa fie spatiul ideal de comunicare si interactiune a unor culturi diferite. Acest lucru s-a putut observa in accesul la cultura si trendurile din Europa, aducandu-se profesori straini, cumparandu-se carti care au facut valva pe continent si facandu-se abonamente la gazetele occidentale din Franta, Germania, Olanda, Belgia sau Austria. Patrunderea curentelor europene, dar si o dezvoltare masiva a infrastructurii, prin infiintarea societatilor culturale, construirea unei retele de cai ferate, iluminat public si ridicarea unor institutii de cultura cu sali mari, care puteau sustine evenimente de toate felurile, a facut ca viata sociala a ardelenilor, chiar si din orasele mici sa fie foarte bogata inca din secolul al XIX-lea. In Bistrita de exemplu au fost construite sedii administrative si de invatamant dotate cu ample si fastuoase sali festive, dar si sedii bancare, militare si sociale - hoteluri, spitale, saloane si cafenele. Balurile si concertele erau gazduite de elita societatii, iar cei care aveau acces la aceste evenimente erau doar cei din clasele superioare. "Intalnirile de socializare aveau loc intr-un cadru restrans, legate de anumite evenimente din viata de familie si unde, de obicei, se asculta muzica, poezie. Era o moda a timpului in cercurile cu pretentii de elita provinciala, ca tinerele domnisoare sa fie educate de mici, prin lectii particulare, sa stie sa recite poezii, sa cante la pian sau vioara", explica muzeograful Elena Pleniceanu in Revista Bistritei din 2013. Dansurile "de salon", dedicate elitei societatii, erau mai lente, asta datorita vesmintelor greoaie si incomode, iar cele ale taranilor erau mai saltarete, pentru ca hainele lor practice si comode permiteau asta. Petrecerea timpului liber este legat de spatiul public: ardelenii se plimbau pe jos sau cu birja, ieseau la teatru sau cinematograf, se relaxau pe terasele restaurantelor si cafenelelor. Elene Planiceanu mai dezvaluie faptul... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro