Cum s-a schimbat moda in tarile romane sub diferite stapaniri

Cum s-a schimbat moda in tarile romane sub diferite stapaniri

Constanta Vintila-Ghitulescu, cercetator la Institutul de istorie "Nicolae Iorga" din Bucuresti si doctor in istorie si civilizatie, specialist in istorie sociala, a realizat o incursiune in lumea modei din perioada in care Romania s-a aflat sub diferite ocupatii. Aceasta noua orientare catre Imperiul otoman produce transformari vizibile la toate nivelele, de la haine la vocabular, de la maniera de a manca la felurile de mancaruri, de la preluarea unor obiceiuri (servitul cafelei, siesta, narghileaua) la relativa acceptare a unor . comercianti de moda si modiste, croitori si bucatari, servitori si profesori, haine si accesorii, mobile si trasuri inunda conacele, pravaliile, casele. In 1813, contele de Lagarde, indragostit de vaduva Catinca Slatineanu, scrie ca romancele fac concurenta in si "elegantelor de la Paris si Viena, dar ca sotii nu le urmeaza si pastreaza inca . Anteriile lungi si giubelele imblanite cu cacom sau sangeap, nasturii de diamant, calpacele, salurile de casmir, imineii, sau ceacsirii si mesii rosii sau galbeni, inelele in aur si diamant, rubine, safire pe toate degetele, mataniile de chihlimbar se vad din ce in ce mai rar in peisajul cotidian si dispar odata cu disparitia naturala a purtatorilor lor: batranii boierii si sotiile lor, agatati inca de un trecut idealizat. Manusile in piele galbena, cravatele, ghetele de glant, pantalonii stransi pe corp, fracurile, jobenurile si cilindrele, redingotele, bastoanele roccoco, rochile largi si decoltate, crinolinele, umbrelele si marile palarii decorate cu panglici, dantela, flori si pene se gasesc in toate magazinele din Iasi si Bucuresti, in toate buticurile de provincie, dar multimea si uniformitatea lor nu mai spun mare lucru despre purtator", conchide Constanta Vintila-Ghitulescu.

acum 13 luni (4 Jun 2018)

Constanta Vintila-Ghitulescu, cercetator la Institutul de istorie "Nicolae Iorga" din Bucuresti si doctor in istorie si civilizatie, specialist in istorie sociala, a realizat o incursiune in lumea modei din perioada in care Romania s-a aflat sub diferite ocupatii. Astfel, vesmintele s-au schimbat in functie de interesul celui care le poarta si de influenta puterii sub dominatia careia se aflau tarile romane, dupa cum arata in lucrarea "Boierii romani si lor intre traditie si modernitate (1780-1850)". "Anul 1774 este considerat, arbitrar bineinteles, ca inceput al procesului de modernizare al societatii romanesti, datorita tratatului de la Kuciuc-Kainargi si al efectelor sale imediate si pe termen lung. I se asociaza alte elemente menite a marca locul fiecaruia intr-o societate a si a de tot felul: barba, mersul pe jos, in trasura sau calare, echipajele si numarul servitorilor, numarul felurilor de mancare oferite sau a tacamurilor (adica a persoanelor pe care le putea cineva invita). Boierii romani intre Constantinopol si Paris Costumul oriental incepe sa se impuna tot mai mult dupa instaurarea oficiala a regimului fanariot: "Dupa instaurarea oficiala a regimului fanariot (1711/1716), se impune si el treptat. Aceasta noua orientare catre Imperiul otoman produce transformari vizibile la toate nivelele, de la haine la vocabular, de la maniera de a manca la felurile de mancaruri, de la preluarea unor obiceiuri (servitul cafelei, siesta, narghileaua) la relativa acceptare a unor . Moda vine de la Constantinopol si se propaga mai intai printre membrii elitei si de aici se indreapta catre ceilalti membri ai ierarhiei sociale prin imitatie. In jurul lui se naste o intreaga (o retea comerciala ce leaga Bucuresti si Iasi de Brusa, Constantinopol, Adrianopol, Brasov, Sibiu, Kiev sau Moscova, o retea de desfacere, mestesugari cunoscatori ai modelelor: croitori, ciubotari, condoragii, blanari, argintari, zabunari), un nou vocabular (...) Semnificatia costumului este legata de a... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro