Peste drum de statuia Lupoaicei din buricul Clujului se inalta o cladire batrana, galbena, cu turn. Daca zidurile ar putea vorbi, ar povesti cum calugarii catolici din ordinul franciscanilor le-au cladit, cum un om si-a gasit sfarsitul cand s-a prabusit turnul, dar si despre bunatatea si curajul primului cardinal al romanilor, Iuliu Hossu, si despre scriitorul Ion Agarbiceanu, autorul celebrei nuvele "Fefeleaga", cel care a slujit la amvonul acestei catedrale.

"Actuala Catedrala , care se afla pe Bulevardul Eroilor, la numarul 10, a trecut, istoric vorbind, prin patru ipostaze succesive: intre 1779 si 1930 a fost romano-catolica, intre 1930 si 1948 - greco-catolica, intre 1948 si 1998 a fost data in folosinta ortodocsilor, iar din 1998, prin hotarare judecatoreasca, a devenit, din nou, catedrala greco-catolica", ne explica Viorica Sabo, purtatorul de cuvant al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

Vechi si nou FOTO: arhiva Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla

Prabusirea turnului

Biserica, monument istoric de categoria B, a fost cladita intre 1775 si 1779 de ordinul catolic al calugarilor franciscani, sau al minoritilor cum se mai numeau acestia, in locul unei casei si al unor terenuri dobandite prin schimb. Viorica Sabo povesteste ca demersuri pentru ridicarea lacasului de cult au fost facute de Sandor Ioan in 1760 si de Heja Balint in 1775 si ca nu se cunoaste decat numele unui singur mester constructor, Eirtner (Kirtner) Francisc. Blaumann era arhitectul-sef al Sibiului si construise deja la Cluj Palatul Banffy, actualul Muzeu de Arta.

Impunatorul lacas de cult a fost ridicat din piatra si caramida, in stil baroc, cu altarul dreptunghiular, sacristia (incaperea bisericilor catolice in care se pastreaza obiectele de cult si vesmintele preotesti) in partea de sud-est, iar turnul-clopotnita pe nord-vest, la strada, putand fi admirat si azi de pe Bulevardu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro