Cum "preacurveau" romancele cu strainii si-si paraseau barbatii pentru turci, nemti si rusi. Tarancile, cele mai oneste

Cum

Mai ales in secolul al XVIII lea, odata cu numeroasele si devastatoarele razboaie ruso-austro-turce, Principatele Romane au gazduit in repetate ocazii armate straine pe teritoriul lor, fie ca era vorba de turci, fie de cei care doreau sa devina noii stapani ai pamantului dintre Carpati, Dunare si Marea Neagra, adica austriecii si rusii. Cu un sot greoi, obez si imbracat cu zeci de haine, acoperit cu blanuri si bijuterii din cap pana in picioare, imposibil sa se miste in pas de dans,o boieroaica se lasa cucerita de un suplu ofiter de manuieste limba franceza, o poarta in vartejul dansului, ii povestese despre aventurile lui, despre moda, despre lume", preciza Constanta Vintila-Ghitulescu in aceeasi lucrare. "Doamna Costaki de Balche, ne primi intr'o zi, pe la orele douasprezece, culcata in patul ei sub pretext de migrena: pe cap purta o boneta din cele mai cochete, era imbracata cu o camisola brodata, impodobita cu dantele superbe, si cu funde de o culoare trandafirie din cele mai stralucitoare;

acum 40 luni (17 Jul 2017)

Mai ales in secolul al XVIII lea, odata cu numeroasele si devastatoarele razboaie ruso-austro-turce, Principatele Romane au gazduit in repetate ocazii armate straine pe teritoriul lor, fie ca era vorba de turci, fie de cei care doreau sa devina noii stapani ai pamantului dintre Carpati, Dunare si Marea Neagra, adica austriecii si rusii. Orasele Moldovei si ale Tarii Romanesti, in special capitalele Iasi si Bucuresti, erau pline de ostasi straini in uniforme colorate si mai ales de ofiteri pusi la patru ace.

Pe langa neamurile mentionate mai sus, in armatele rusesti si austriece se gaseau si destui francezi sau nemti, intrati mai ales in serviciul Tarului.

Mai mult decat atat, acesti barbati galanti in uniforme frumoase si mai ales priceputi in ale galanteriei erau un adevarat blestem pentru mahalagii si boieri. Din vechile documente de arhiva si jurnalele de calatorie ale acestor contondieri veniti in Principate reiese faptul ca jupanesele erau inebunite dupa ostenii straini in uniforma si multe dintre ele erau gata sa-si lase si barbatul pentru o partida de amor cu un frantuz,neamt, rus sau chiar turc.

Pacatuiau cand cu turcii, cand cu nemtii

Infidelitatea era o realitatea cotidiana in Principatele Romane de acum 300 de ani. Carra, francez de origine care a ajuns in Moldova in special, in secolul al XVIII lea, scria despre femeile intalnite ca erau deosebit de frumoase dar usuratice. De altfel cea mai buna dovada o reprezinta numarul mare de procese pentru divort si jalbe ale targovetilor in special adresate instantelor de judecata prin care reclama infidelitatea nevestelor. In aceste conditii de multe ori supravietuirea le determina pe femei sa gaseasca o solutie pentru a scapa de tiranul domestic. Mai erau insa si cele care erau libertine din fire, cele despre care elvetianul Recordon, dupa o vizita in Principate, spunea ca au "principii libere" si "usurinta". Exemplele sunt oferite de documentele de arhiva. In secolul XVIII, Safta o nev... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro