Cum pastreaza romanii traditiile din Saptamana Mare si din Saptamana Luminata

Devotiunea este de origine latina, insa, in perioada interbelica, a fost adoptata de Biserica Greco-Catolica, iar dupa anul 1948, dupa interzicerea acestui cult religios si preluarea lacasurilor de cult greco-catolice de catre Biserica Ortodoxa, in multe comunitati Calea Crucii a fost pastrata si de catre credinciosii azi ortodocsi. Este vorba de un amestec de paine si de vin, neconsacrate, care sunt de fapt Cina Domnului, o traditie calvina preluata de Biserica Ortodoxa, apoi de cea Greco-Catolica in timpul in care ortodocsii din Transilvania erau pusi sub ascultarea unui superintendent calvin.

acum 92 luni (7 Apr 2015)

Saptamana Mare si Saptamana Luminata reprezinta un timp care are in centrul sau spiritual misterul Invierii Domnului. De aceasta perioada sunt legate numeroase traditii si obiceiuri, unele cu radacini precrestine, care au fost sublimate de crestinism. Un tanar poarta pe umeri o cruce de lemn, in amintirea Crucii Mantuitorului. El este insotit de alti tineri, invesmantati intr-un mod care aduce aminte de echipamentul purtat de legionarii romani, care l-au biciuit pe Isus Cristos. In Cluj, procesiunea se incheie in catedrala greco-catolica Schimbarea la Fata, unde este depusa crucea de lemn. De ea, sunt prinse mici cruci de hartie.

"Aceste cruci de hartie simbolizeaza pacatele noastre, pe care ni le rascumpara Isus Cristos", spune una dintre credincioasele care participa la aceasta ceremonie. An de an, la procesiune ia parte si episcopul greco-catolic PS Florentin Crihalmeanu. Tot in aceasta perioada, multi credinciosi practica devotiunea Calea Crucii, formata dintr-o succesiune de rugaciuni rostite in fata a 14 icoane care redau fiecare cate o etapa din drumul pe Golgota parcurs de Isus Cristos. Devotiunea este de origine latina, insa, in perioada interbelica, a fost adoptata de Biserica Greco-Catolica, iar dupa anul 1948, dupa interzicerea acestui cult religios si preluarea lacasurilor de cult greco-catolice de catre Biserica Ortodoxa, in multe comunitati Calea Crucii a fost pastrata si de catre credinciosii azi ortodocsi. Este vorba de o curatire spirituala si trupeasca inainte de Pasti. De pe masa de Paste nu lipsesc ouale rosii, drobul si friptura de miel, precum si diferite mancaruri din carne de pasare, mai putin din carne de porc. Gospodinele pregatesc cozonaci cu nuca, rahat sau stafide, pe care ii coc in cuptorul cu lemne, situat de obicei in curte. Chiar daca Muntii Apuseni reprezinta o zona care nu are traditie in cultivarea vitei de vie, deci nici cultura vinului nu este dezvoltata in gastronomia locala, de Pasti, fiecare familie se aprovizioneaz... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro