Cea mai putin placuta parte a empatiei este cea in care ajungem sa suferim sau sa fim deceptionati si stresati pentru ca cei dragi traiesc aceasta stare.

Empatia poate sa fie spirituala, atunci cand un grup mai mic sau mai mare de persoane are o credinta comuna. Exista si o empatie mentala, cand intri intr-un grup, iar la un moment ajungi sa crezi ceea ce cred si ei.

Puteam avea si o empatie emotionala, cand mergem, spre exemplu, la o inmormantare si traim aceleasi stari ca si cei care participa la acest eveniment. Ea se manifesta pana la punctul in care sotul ajunge sa semene cu sotia, ca sa dam un alt exemplu.

"Desi este greu de crezut, empatia poate face ca animalul adoptat de o familie sa imprumute din comportamentul si chiar din trasaturile fizice ale stapanilor sai.

"Mama suferea de cancer la san, iar dupa un timp a facut si ea cancer la san"

Problemele apar cand devenim empatici cu problemele de sanatate ale persoanelor dragi noua, pentru ca asta inseamna sa ne punem efectiv in pielea acestora. Ea isi iubea extrem de mult mama si dorea sa ii preia o parte din durere, iar dupa un timp a facut si ea cancer la san.

Exemplele in care diverse persoane empatizeaza cu suferinta celor dragi si ajung sa se imbolnaveasca si ei sunt nenumarate.

Intr-o sala plina de oameni, o persoana este racita si tuseste, insa doar o parte dintre cei prezenti acolo se imbolnavesc. O parte dintre cei de acolo simt mila fata de suferinta persoanei racite si nu dupa mult timp vor resimti si ei simptomele racelii.

Exista chiar si ceea ce se numeste in limbaj de specialitate empatia preprogramata, ce inseamna ca un individ se forteaza sa simta durerea unei persoanei dragi care sufera, deoarece crede ca este moral sa faca acest lucru.

Autovindecarea nu este posibila

Acest gen de abordare poate fi schimbat in ceva pozitiv, atunci cand cel in cauza alege sa aiba o stare emotionala in... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro