Sanatatea era privita in urma cu un secol drept darul cel mai scump de la Dumnezeu. De ea aveau parte cei care duceau o viata sanatoasa si de ea erau lipsiti cei supusi viciilor, sustineau medicii de acum un veac. "Omul slabanog, cu sanatate subreda, o poate intari, poate deveni un om zdravan daca se hraneste bine, daca tine corpul curat si se fereste de betie si de obiceiuri rele. Potrivit specialistului in medicina, doar omul sanatos isi putea indeplini toate indatoririle fata de tara si fata de familie. "Prin munca creste puterea corpului, cu cat omul lucreaza mai regulat, cu atat devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slabeste corpul. Nelucrarea vatama pe langa corp si sufletul" , se mai spunea in cartea scrisa in 1902. Taranii erau invatati ca trandavia indeamna la vicii si erau indemnati la munca pentru a se mentine in forma. "Nu trebuie sa ne pierdem timpul cu nelucrarea si la zilele hotarate de Dumnezeu pentru slujba sfanta in biserica si pentru odihna corpului sa nu adaugam si alte sarbatori care nu sunt poruncite de legea crestineasca" , mai spunea doctorul I. Aer curat, casa sanatoasa, uscata, luminoasa, incalzita in timpul iernii, vesminte si incaltaminte potrivite, curatenia corpului, a imbracamintii, mancarea potrivita si indestulatoare, munca potrivita cu puterea si cu varsta, odihna dupa munca si ferirea de obiceiuri rele. Curatenia era primordiala Doctorul sfatuia romanii sa nu se fereasca de aerul rece nici macar iarna: "Sa nu ne temem de aerul proaspat si rece care intra iarna prin ferestre si usi deschise ca va vatama sanatatea noastra si aceea a copiilor. Daca casa nu este bine cladita si bine ingrijita, ea poate vatama sanatatea noastra, avertiza medicul. In urma cu un secol locuinta sanatoasa insemna: "incapatoare pentru toti cei care sed in dansa, daca peretii si pardoseala ei sunt uscate si curate, daca are destula lumina, daca se poate incalzi, daca aerul este curat". Taranii erau invatati sa arunce resturile din "privata" pe camp, la un... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro