Cum iesim din economia politica de periferie
Fie ca a fost vorba de privatizarile primilor ani de tranzitie (pentru ca asa se face cand treci de la o economie planificata la o economie de piata), fie ca vorbim despre maririle de salarii sau de aparat bugetar din anii de boom economic (pentru ca avem mai multe incasari la buget) sau de taierile bugetare din anii de austeritate (e criza economica, trebuie sa reducem cheltuielile), politica in materie fiscal-bugetara s-a tradus in reactii, nu in strategii. Intr-o economie globala inca vulnerabila la socuri, si intr-o Romanie care este puternic dependenta de evolutiile economice europene - nu tocmai revitalizate, dupa cum arata o recenta evaluare a interventiei Bancii Centrale Europene -, singura sansa a oricarui guvern de a nu-si face politica fiscal-bugetara in functie de fluxul de stiri este aceea de a oferi cetatenilor-finantatori ai bugetului de stat viziuni coerente si asumate pe o perioada ce merge dincolo de ziua de maine.
Inainte de a ne intreba daca este nevoie de o schimbare de paradigma in economia politica din Romania, este necesar sa clarificam faptul ca in foarte putine momente politice ale ultimilor ani guvernantii au avut o paradigma coerenta in care au gandit rolul economic al statului. De cele mai multe ori deciziile politice cu impact asupra economiei par a fi mai curand reactii la evenimente si nu parte a unor strategii proactive. Fie ca a fost vorba de privatizarile primilor ani de tranzitie (pentru ca asa se face cand treci de la o economie planificata la o economie de piata), fie ca vorbim despre maririle de salarii sau de aparat bugetar din anii de boom economic (pentru ca avem mai multe incasari la buget) sau de taierile bugetare din anii de austeritate (e criza economica, trebuie sa reducem cheltuielile), politica in materie fiscal-bugetara s-a tradus in reactii, nu in strategii. Indiferent de optiunile de viziune - un stat social sau un stat minimal -, rolul politicului in dezvoltarea economica ar trebui sa fie bine articulat, iar preferinta pentru un sistem sau altul ar trebui validata de societate prin vot si urmarita (aproape) cu incapatanare. De putine ori programele electorale (sau de guvernare) contin o viziune despre prioritatile de finantare ale statului. Este suficient sa ne uitam la cum Educatia si Sanatatea au fost prioritati in programele politice din ultimii 20 de ani si la ce se intampla cu ele. Desigur, rolul statului nu consta doar in asta, iar bugetul de stat in sine nu este suficient pentru a avea o viziune de ansamblu asupra a ce se intampla la nivel national - bugetele locale sunt si ele importante. Insa bugetul de stat este locul in care putem izola cel mai bine un spatiu de analiza in care sa identificam viziunea - sau lipsa ei - in actiunile unui guvern. In legislatia romaneasca exista de mai multi ani o prevedere conform careia in proiectele de buget trebuie incluse si proiectii pentru urmatorii trei ani. Pentru ca actualul premier si parti... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro