Cum facea Biserica afaceri in Evul Mediu. Povestea satului din Galati vandut de 15 ori, cu tot cu locuitori, pentru a aduce profit unor manastiri din Iasi

Cum facea Biserica afaceri in Evul Mediu. Povestea satului din Galati vandut de 15 ori, cu tot cu locuitori, pentru a aduce profit unor manastiri din Iasi

De altfel, pe respectivul aliniament, pe o distanta de nici 20 de kilometri, au fost descoperite inca trei astfel de asezari de tip Hallstastt care au dobandit apoi puternice influente romane, lucru care arata ca satul de la rascrucea lumilor avea o pozitie cumva strategica. Dupa moartea camanarului Stefan, domnitorul a scos la vanzare satul, "care avea si un vad de moara in apa Prutului, precum si mai multe turme de porci si patru lotci mari, cu tot ceea ce era de trebuinta la pescuitul la balta Bratesului", dupa cum scrie Paul Paltanea. Acesta din urma, la 30 martie 1618, vinde asezarea lui Condrea camarasul (dregator la camara domneasca), contra sumei de 300 de galbeni, mentionand in hrisov ca "este pustiit de ceva vreme, dat fiind ca se afla la marginea tarii si este in drumul paganilor tatari". Mai mult decat atat, a infiintat un festival de folclor care se tine in aer liber si care aduce la Sivita, an de ani, zeci de artisti renumiti si o multime de spectatori.

acum 91 luni (19 May 2015)

Prin povestea lui fascinanta, satul galatean Sivita poate fi lejer categorisit ca fiind una dintre primele instrumente de troc imobiliar folosita in Evul Mediu romanesc. Intre 1588 si 1803 asezarea moldava a fost vanduta de cel putin 15 ori (atatea tranzactii sunt demonstrate cu documente) trecand succesiv prin stapanirea domnitorilor moldoveni, a manastirilor iesene sau galatene, dar si in proprietatea unor "investitori" greci, rusi sau autohtoni.

Satul de la portile a doua lumi

In vatra satului Sivita au fost gasite dovezi care arata ca locul era locuit inca din secolul IV inainte de Hristos, cu continuitate in epoca romana si apoi in Evul Intunecat. El se afla de partea barbara a celebrului val de aparare ridicat in timpul imparatului Traian, la mai putin de doi kilometri de fortificatie. In acelasi timp, la cativa kilometri mai la nord de Sivita se afla un alt zid de aparare, ridicat de gotul Athanaric in secolul IV dupa Hristos. "Asta demonstreaza, fara echivoc, ca procesul de romanizare s-a extins si dincolo de valul roman", scrie istoricul galatean Paul Paltanea.

De altfel, pe respectivul aliniament, pe o distanta de nici 20 de kilometri, au fost descoperite inca trei astfel de asezari de tip Hallstastt care au dobandit apoi puternice influente romane, lucru care arata ca satul de la rascrucea lumilor avea o pozitie cumva strategica.

Negustoria imobiliara a inceput in 1588

Cele mai vechi dovezi ale faptului ca satul Sivita a fost un fel de afacere imobiliara de succes a Evului Mediu provin de la anul 1588. In 3 aprilie, printr-un act pastrat inca la manastirea Galata din Iasi (in fapt prima atestare documentara a asezarii), domnitorul Petru Schiopu vinde satul Sivita obstii manastiresti, contra sumei de 6.000 de aspri (moneda turceasca din argint).

Dupa moartea camanarului Stefan, domnitorul a scos la vanzare satul, "ca... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro