Cum erau tratati nevoiasii in Tara Romanesca. "In toate duminicile si sarbatorile cele mari se va da fiecaruia cersator si cersatoare cate o litra vin"

Cum erau tratati nevoiasii in Tara Romanesca.

Activitatea Eforiei, apoi a directiei, viza trei obiective principale: punerea in functiune a doua institute, unul pentru cersetori, celalalt pentru copiii orfani mai mari de trei ani, alcatuirea listelor de saraci care urmau sa primeasca mila, fara a fi adapostiti in sus numitul institut si organizarea ajutoarelor pentru copiii mai mici de trei ani (plasarea la doici). Daca in ceea ce priveste plasarea copiilor abandonati la doici si inmormantarea mortilor saraci, Eforia este silita prin insusi caracterul intempestiv al respectivelor evenimente sa se miste eficient, in ceea ce priveste asistarea permanenta a saracilor si mai cu seama infiintarea institutului cersetorilor, rezultatele sunt modeste si sortite unui esec aproape permanent", se prezinta in "Institutele pentru saraci din Tara Romaneasca in prima jumatate a secolului al XIX-lea Indestularea cersetorilor si a smintitilor de la Marcuta". Marele Vornic din Launtru, Matei Ghica mentioneaza la 1836 bolnavii saraci din Bucuresti, atinsi de boala lumeasca, internati si tratati gratuit aici", se mai precizeaza in lucrarea "Institutele pentru saraci din Tara Romaneasca in prima jumatate a secolului al XIX-lea Indestularea cersetorilor si a smintitilor de la Marcuta".

acum 14 luni (14 Jun 2018)

"Crizele care au lovit Europa la inceputul epocii moderne (1480-1482, 1525-1526) au determinat o crestere fara precedent a numarului de saraci transformati rapid in hoarde de cersetori si perceputi in scurta vreme drept vectori principali ai bolilor contagioase si ai tulburarilor sociale. (...) In Tara Romaneasca, primele raportari clare ale puterii politice la problemele ridicate de prezenta, probabil deja semnificativa, a cersetorilor in spatiul public, dateaza din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. Din punct de vedere al organizarii politice, ele corespund ultimelor faze ale domniilor fanariote, promotoare ale unui tip de putere monarhica atotcuprinzatoare, dar cu veleitati modernizatoare, sprijinita pe un destul de nou si foarte numeros aparat birocratic - administrativ. Atasamentul fata de gandirea elenistica si de rationalismul antichitatii grecesti a deschis spiritul fanariot filosofiei europene a secolului al XVII-lea. In pas cu gandirea europeana a timpului lor, ei pastreaza legatura cu trecutul de la care se revendica prin ortodoxie", arata istoricul Ligia Livada - Cadeschi in lucrarea "Institutele pentru saraci din Tara Romaneasca in prima jumatate a secolului al XIX-lea Indestularea cersetorilor si a smintitilor de la Marcuta". Cersetoria era interzisa Cersetoria este recunoscuta de autoritati ca o problema a societatii si autoritatile iau primele masuri la nivel institutional pentru reducerea fenomenului.

"Asumarea publica a sprijinului acordat saracului va uza astfel pana tarziu, la jumatatea secolului al XIX-lea, de argumente deopotriva civice si religioase. Pitacele lor se succed cu o cadenta care da seama nu numai de constanta preocuparilor princiare pentru sanatatea supusilor si igiena sociala, ci si de indarjirea cu care domnia tinde sa se instapaneasca in spatiul public. Ca regula generala, cersitul public era interzis cu desavarsire, bolnavii necontagiosi erau internati in spitalele pentru saraci, cersetorii estropia... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro