Cum erau pacaliti naivii creditori in antichitate. Expresia "la calendele grecesti" si originea ei veritabila

Cum erau pacaliti naivii creditori in antichitate. Expresia

Atunci, un filosof a pariat ca o cumpara cu 2.000 de drahme si i-a spus ignorantului vanzator ca e de acord cu pretul de 4.000, dar 2.000 ii da la vanzare si cu 2.000 sa ramana dator", spune profesorul. "Acesta este e o poveste similara cu calendele grecesti, mizeaza tot pe ignoranta si pe incultura interlocutorului", mai arata profesorul doctor Ilie Gherhes La romani mai exista expresia "La Pastele Cailor", desi acum s-a dovedit ca Pastele cailor este in curand, la Ispas (cand se sarbatoreste Pastele animalelor), sau la "Sfantul Asteapta".

acum 50 luni (30 May 2016)

In limba romana se foloseste adesea si "Sfantu Astepata" sau "Pastele Cailor", desi, dupa cum arata profesorul doctor in istorie, Ilie Gherhes, s-a dovedit ca aceasta sarbatoare exista, totusi, la Ispas. De asemenea, mai spune el, se foloseste termenul de "sohan", care isi are originea in limba maghiara si defineste tot notiunea de "niciodata". Calendele erau prima zi din fiecare luna, cand de obicei se facea si plata pentru orice fel de activitate.

Acesta mai arata ca, tocmai de aceea, expresia era folosita pentru a-i pacali pe ignoranti cu acest termen de plata inexistent. Adica se bazau pe ignoranta celui de langa ei si puteau sa incheie inclusiv un contract si sa spuna ca platesc la calendele grecesti, iar daca erau dati in judecata, potrivit acestei logici, aveau castig de cauza", mai spune profesorul.

Ilie Gherhes, profesor doctor in istorie FOTO Angela Sabau

De asemenea, despre rau-plantnici se mai spunea ironic ca isi achita datoriile "la calendele grecesti".

Legende pornite din ignoranta omului de rand

Pornind tot de la aceasta ignoranta sau incultura a interlocutorului s-au nascut numeroase legende, iar una dintre ele a fost relatata de istoricul Ilie Gherhes. "Este o legenda tot din Grecia care spune despre un om care avea de vandut o vaca pe care cerea 4.000 de drahme, dar vaca merita cam 3.000 de drahme. Atunci, un filosof a pariat ca o cumpara cu 2.000 de drahme si i-a spus ignorantului vanzator ca e de acord cu pretul de 4.000, dar 2.000 ii da la vanzare si cu 2.000 sa ramana dator", spune profesorul. Apoi, continua el, vanzatorul s-a intors dupa restul de bani, insa filosoful i-a raspuns ca nu poate sa-i dea, pentru ca s-au inteles ca cu cele 2.000 sa-i ramana dator, ori daca i-ar da banii, si-ar incalca cuvantul. "Acesta este e o poveste similara cu calendele grecesti, mizeaza tot pe ignoranta si pe incultura interlocutorului", mai... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro