Cum erau descurajate consumul alcool si comportamentul imoral la sat pe vremuri

Cum erau descurajate consumul alcool si comportamentul imoral la sat pe vremuri

Etnograful Janeta Ciocan, dupa 46 de ani de cercetare a satului traditional din nordul Transilvaniei, spune despre obiceiuri precum consumul de alcool peste masura ori comportamentul imoral - prezent in societatea moderna si cu limitele mult mai departe decat pe vremuri - ca erau aspru sanctionate de societate si nimeni nu-si dorea sa ajunga intr-o astfel de situatie.

acum 79 luni (27 Jul 2017)

Etnograful Janeta Ciocan, dupa 46 de ani de cercetare a satului traditional din nordul Transilvaniei, spune despre obiceiuri precum consumul de alcool peste masura ori comportamentul imoral - prezent in societatea moderna si cu limitele mult mai departe decat pe vremuri - ca erau aspru sanctionate de societate si nimeni nu-si dorea sa ajunga intr-o astfel de situatie.

Mai de voie, mai de nevoie, satenii aveau un comportament adecvat si incercau sa evite, pe cat posibil, sa "intre in gura satului". De Anul Nou, doua cete se aduna pe doua dealuri de la marginea satului si intre ele incepe un dialog. Rolul celor ce striga peste sat este, practic, de a sanctiona abaterile de la conduita etico-civica taraneaca.

De asemenea, comportamentul era unul din criteriile luate in calcul la alegerea sotului/sotiei. "In 2005 vorbeam cu un batran din Fersig, care avea 96 de ani. In tinerete, el era cel care conducea ceata de feciori. Ceata avea un rol foarte important, ei raspundeau de dans dupa sarbatori, de Vergel, care incepea in momentul in care se termina postul. Ei trebuiau sa se ocupe sa aduca oameni care sa cante, dar si sa adune mancarea pentru aceste seri", mai explica Janeta Ciocan, de la Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare. Ea arata ca, in cele 12 zile de sarbatoare de dupa Craciun, ceata de tineri se ocupa de organizarea acelor seri de joc, pentru care tocmeau muzicantii, dar adunau si mancare din sat.

"In serile de dans se aduceau colaci special facuti la casele unde erau fete de maritat, dar se aducea si mancare si bautura. Pentru ca le spuneau fetelor ca ala care o baut nu-i de treaba. Iar colacii care erau pusi pe masa, erau prezentati si se spunea numele fetei care l-a facut.

De asemenea, continua etnograful, mamele baietilor erau foarte atente in acele sezatori organizate iarna, la cat sunt de pricepute fetele. "Vorbim de vremuri in care nu se me... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro