Dupa revenirea Dobrogei la patria-mama, in urma Razboiului de Independenta de la 1877, statul roman a inceput operatiunea de populare a provinciei in care romanii ajunsesera minoritari, sub stapanirea de secole a Imperiului Otoman. Dintr-un condei se trezeau proprietari peste suta de hectare inclusiv bulgarii din Dobrogea, ce reprezentau un potential risc pentru siguranta granitei cu tara vecina.

"Barbatii nostri politici din urma, ametiti de vartejul primelor cuceriri, au crezut ca opera de consolidare a statului s'a incheiat cu Independenta si Regatul si atunci s'au indepartat cu gandul de la chestiunile cele mai marunte, care privesc viata si stapanirea economica - pentru ca, cuprinsi de ambitiuni personale, sa se arunce in nebunia intreprinderilor politice de pana azi, care au slabit si corupt tara. In timpul acela s'au improprietarit si bulgarii din Tulcea, care erau asezati acolo de dupa razboiul Crimeii, veniti din Bugeac si din sudul Rusiei", scria Adam. Dai bacsis sa ai, dai bacsis sa n-ai

Functionarul public relata cum se facea impartirea pamantului, dupa criterii aleatorii, impulsionate doar de vesnicul bacsis.

"Se zice ca cei care lucrau la impartirea pamantului, plictisiti de pustiul Dobrogei, nu stiau cum sa se scape odata de atata tarina. Bulgarul speriat si banuitor protesta cat putea si se ruga: "

Adam scrie ca metoda de improprietarire haotica ar fi insemnat dezastrul provinciei daca n-ar fi existat o categorie de romani gospodari veniti de peste Dunare, care au primit pamant si au cumparat terenuri de la ceilalti, cu banii stransi de ei. Romanizarea abia inceputa si amenintata de distribuirea functionareasca a pamanturilor a fost astfel salvata de romanii din arcul carpatic, care intuisera sansa de a prospera aici.

"Ceea ce s'a facut acolo s'ar fi facut de alti straini in toata Dobrogea, daca norocul nostru ca stat n'ar fi adus ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro