Cum era descrisa Moldova de catre straini in urma cu 200 de ani. "Intreaga carmuire nu este altceva decat un jaf"

Cum era descrisa Moldova de catre straini in urma cu 200 de ani.

Asadar, din trei in trei ani, o noua legiune de astfel de vampiri ajunge in Moldova, saraci cu totii, amarati si din trei in trei ani, pleaca de aici incarcati de aur si de bunuri, lasand dupa ei doar amintirea necazurilor si gustul pentru o nepotolita lacomie pe care vrednicii lor urmasi o vor arata negresit". De pretutindeni, au sosit, in cele doua capitale, negustori de mode, croitorese, croitori, iar pravaliile de la Viena si de la Paris au scapat de toate vechiturile care, la Iasi, au parut nou-noute si au fost platite foarte scump. "La Bucuresti si la Iasi se merge numai cu trasura" Saint-Marc Girardin, membru al Academiei Franceze, scriitor si om politic francez, a constat ca atat locuitorii din Iasi, precum si cei din Bucuresti, preferau sa se deplaseze cu trasurile decat pe jos: "Cand va vorbesc de parful sau noroiul pana la glezne, asta presupune sa mergi pe jos, fiindca si la Bucuresti si la Iasi se merge numai cu trasura: picioarele sunt de prisos;

acum 42 luni (8 Oct 2017)

"Cetateanul Parrant", primul viceconsul trimis in Moldova de catre Republica Franceza, descrie intr-un raport din data de 11 iunie 1798 relieful minunat al zonei:

"Asezarea acestui Principat este cum nu se poate mai variata si mai fericit alcatuita. In privinta aceasta, se deosebeste mult de Muntenia, care, adesea, nu este decat o nesfarsita campie, pe care ochiul, obosit, cauta zadarnic, in departare, o movila cat de mica, un copac la umbra caruia sa te poti odihni. Colo sunt munti uriasi, la poalele lor sunt valcele luminoase, intr-o parte se afla stanci, prapastii, ape repezi: langa pasuri, sunt paraie, izvoare si, pretutindeni, rodnicia pamantului este nesecatuita, impodobeste, dupa cum este timpul, cu vegetatia ce i se potriveste, incat, trecand prin aceste tinuturi, ai crede ca Moldova este o infatisare a tuturor muncilor firii, care ne desfata cu multimea si felurimea lor".

Viceconsulul francez constata, insa, ca marea problema a acestei regiuni o reprezinta conducatorii si carmuirea straina: "Trebuie insa sa spunem ca, aici, intalnim doua pacate mari, care, orice ai fi, se vor impotrivi mereu infloririi la care tinutul acesta frumos ar putea sa ajunga, si chiar si negotul care, cu vremea, s-ar putea intari prin aceste locuri nu-i va aduce decat prea putine foloase. Provincia aceasta are si un stapan, insa un stapan strain, care o jefuieste, care este silit s-o jefuiasca si sa faca acest lucru cu o graba necrezut de mare. La Constantinopol, in fiece an, in fiece zi, in fiece ceas, se vor risipi, prin fel de fel de cai, bogatiile Moldovei. Din doi in doi ani, cel mult la trei ani, Poarta ii da un nou domnitor acesta, secatuit de cheltuielile facute ca sa-si tina rangul si de pretul dat pentru scaun, pe care nu-l poate avea decat platindu-l, vine in aceasta provincie nu doar ca sa domneasca, sa-si plateasca datoriile si sa adune alta avere, ci si ca sa-si imbogateasca neamurile, prietenii si pe toti cei ce-l slujesc. Asadar, di... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro