Cum au facut avere unii evrei in Principatele Romane. S-au apucat de meseriile considerate "necuvincioase" de localnici

Cum au facut avere unii evrei in Principatele Romane. S-au apucat de meseriile considerate

De altfel, comunitatile evreiesti de pe teritoriul de astazi al Romaniei au fost si printre cele mai prospere din punct de vedere economic, dar si un factor al dezvoltarii urbane in tara noastra. In Tara Romaneasca erau numerosi sefarzii, expulzati din Spania si plecati de obicei in Imperiul Otoman, acolo unde conationalii se bucurau de toleranta, dar chiar si de un renume aparte, datorita influentei economice pe care o aveau. De exemplu in 1663, la Iasi, evreii cumparau vin direct de la tarani, evident la un pret foarte mic si apoi adaugau un adaos si il revindeau la un pret mult mai mare in targuri sau propriile carciumi. De altfel practicile comerciale ale evreilor, acelea de a cumpara la un pret mai mic o marfa si apoi de a revinde cu adaos comercial, nu erau privite cu ochi buni, nici de localnici, nici de o parte a calatorilor straini. De altfel un alt motiv, in afara dezvoltarii targurilor, pentru chemarea evreilor in principatele romanesti, a fost nevoia voievozilor de a dispune de imprumuturi necesare pentru garantarea tronului, pentru diferite cheltuieli sau mituirea deminitarilor Portii in cazul unor denunturi ale pretendentilor sau a banuielilor de tradare. "Intr-adevar, nici o constatare de evreu in Moldova si Tara Romaneasca nu se intalneste pana la epoca lui Vasile Lupu, cand razboiul de desrobire economica a cazacilor poloni arunca in Modova pe unii dintre exploatatorii lor evrei, ca arendasi si camatari, cum a aflat-o un calator sirian din gura unuia dintre fugari, Iancal.

acum 9 luni (21 Feb 2018)

Evreii au fost una dintre cele mai numeroase minoritati etnice din Principatele Romane si apoi din Romania, pana la sfarsitul perioadei interbelice. De altfel, comunitatile evreiesti de pe teritoriul de astazi al Romaniei au fost si printre cele mai prospere din punct de vedere economic, dar si un factor al dezvoltarii urbane in tara noastra. Sunt targuri si orase intemeiate de fapt pe activitatile economice desfasurate de evrei la sfarsitul Evului Mediu si in special in secolul al XIX-lea. Evreii bogati cu legaturi in Principatele Romane au facut avere in special din comert, camatarie si operatiuni bancare, iar mai apoi din arendasie si industrie. Prosperitatea din activitati considerate nedemne de populatia autohtona, diferentele religioase, dar si cresterea constanta a populatiei evreiesti au starnit reactii anti-semite in randul localnicilor. Sefarzii si Askenazii, intr-un paradis al tolerantei In general populatiile romanesti au fost considerate, de-a lungul istoriei, tolerante cu straini, de majoritatea calatorilor prin Tarile Romane. La randul lor, spre deosebire de regii si principii din multe tari europene, voievozii romani nu au adoptat decat sporadic si punctual masuri anti-semite, oferind in mare parte libertati economice si religioase. Mai mult decat atat, afacerile pe care le aveau in Imperiul Otoman i-au apropiat si mai mult, din punct de vedere economic, pe evrei, de Tarile Romane, mai ales dupa secolul al XVI lea. Askenazii, vorbitori de idis, fugeau de persecutiile din Polonia si in special de cele cazacesti din Ucraina. O a doua categorie erau sefarzii care vorbeau ladino, un amestec de spaniola cu limba evreiasca care veneau din Spania si Portugalia, alungati de persecutiile Inchizitiei. Ultimii au venit din Spania, dar pe filiera otomana, se banuieste inclusiv prin Africa de Nord ."Evreii au venit in aceasta zona (n.r. Nicolae Iorga, de exemplu, spunea ca au existat comunitati evreiesti in Moldova, inca din secolul al XIV lea, dar restranse si d... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro