Cum au ajuns transilvanenii mari mosieri in Dobrogea. Satul intemeiat de un fost capitan in armata austriaca

Cum au ajuns transilvanenii mari mosieri in Dobrogea. Satul intemeiat de un fost capitan in armata austriaca

De ce se temeau cel mai des oamenii Plugusorul din Dobrogea anului 1880: cum suna pe vremuri colindul de Anul Nou pentru romanii care descopereau pitoreasca regiune a tarii FOTO Fascinantele chipuri ale Dobrogei, la inceput de secol XX FOTO VIDEO Inapoi spre radacinile neamului romanesc, la pas pe taramul apostolului Andrei Moscheea Carol I din Constanta implineste un secol de existenta.

acum 47 luni (21 Feb 2017)

Oameni gospodari, din Ardeal, au venit pe pamantul dintre Dunare si Mare si si-au intemeiat gospodariile pe care nu si le-au putut permite acasa. Ion Georgescu, profesor secundar in Bucuresti, povestea in revista Analele Dobrogei din 1929, pusa la dispozitie de www.dacoromanica.com cum a decurs acest proces de trashumanta. In judetul Tulcea existau peste 1.000 de cereri pentru acordarea de dreptri civile romanilor tansilvaneni. S-au asezat numerosi colonisti fagaraseni si in comuna Urumbei din judetul Tulcea, unde au fost improprietariti cu 15 hectare de pamant fiecare, iar unii chiar cu 25 hectare. Aici, majoritatea colonistilor sunt mocani sau barsani din partile Brasovului si Trei-Scaune, precum si Margineni sau Tutuieni din Sibiu. "Intre locuitorii acestei comune sunt doi mari proprietari si anume Sandu Munteanu, avand 551 ha pamant cu un venit anual de 8.272 lei aur si Ion Sandu Munteanu cu 5.000 ha teren si venit anual de 15.356 lei aur. Plasa cea mai bine colonizata cu ardeleni -Medgidia Elementul ardelean in judetul Constanta se regasea in peste 80 din cele 99 de comune ale judetului, printre care se numarau Canara, Carat-Murat (128 de familii), Hasiduluc, Sibioara, Tula, Carmen Silva si Valul lui Traian. "Ei se afla in numar mare, atat in resedinta plasii, cat si in Alacap, Biul-Biul (80 de familii), Carol I, Chiostel, Cobadin, Enge-Mahale, Murfatlar, Osmancea si in Agemler si Pestera. Nu exista unul fara curte, fara casa proprie, chiar daca n-au putut fi improprietariti toti si cu teren de cultura. gaseau toldeauna pamant de ajuns pentru munca agricola, fie ca il luau in arenda dela stat, fie de la alti proprietari particulari", scria Ion Georgescu.

... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro