Cum a murit una dintre cele mai bogate comune din Romania, care asigura peste 6.000 de locuri de munca. "In noaptea aceea nu mai era nimeni. M-a luat frica"

Cum a murit una dintre cele mai bogate comune din Romania, care asigura peste 6.000 de locuri de munca.

Daca in anii comunismului oferea peste 6.000 de locuri de munca si nu doar localnicilor, ci si romanilor care traiau in zone sarace, in special din Moldova, dar si inginerilor specializati in minerit care faceau zilnic naveta din Bucuresti la Filipesti, in prezent, la exploatarea miniera mai lucreaza 22 de salariati dintre care zece sunt paznici. In anii de glorie ai minei, 18 autobuze carau zilnic muncitori chiar si de la o suta de kilometri distanta, spun cei care au ramas sa stinga lumina la ceea ce a mai ramas din vechea mina de exploatare a lignitului din Filipestii de Padure. De la spital, liceu, gradinita, club, biblioteca, ferma de animale care asigura hrana pentru miile de muncitori, casa de oaspeti, atelier de reparatii, atelier de tamplarie pana la uriasele agregate cu ajutorul carora se scotea si transporta carbunele din subteran, totul a fost este in ruina acum. La Filipestii de Padure inca se mai extrage lignit, dar doar din carierele de suprafata FOTO Diana Frincu "In 2006 cand s-a taiat subventia a disparut mineritul total, ma refer la tot si al aur si la cupru la tot si s-au inchis toate unitatile miniere, in afara de huila din Valea Jiului.

acum 88 luni (23 May 2017)

Daca in anii comunismului oferea peste 6.000 de locuri de munca si nu doar localnicilor, ci si romanilor care traiau in zone sarace, in special din Moldova, dar si inginerilor specializati in minerit care faceau zilnic naveta din Bucuresti la Filipesti, in prezent, la exploatarea miniera mai lucreaza 22 de salariati dintre care zece sunt paznici.

In anii de glorie ai minei, 18 autobuze carau zilnic muncitori chiar si de la o suta de kilometri distanta, spun cei care au ramas sa stinga lumina la ceea ce a mai ramas din vechea mina de exploatare a lignitului din Filipestii de Padure. Acum rar mai vezi cate o masina care trece prin zona si aceea a vreunui investitor privat, tentat, dar pentru scurt timp, de ceea ce ar putea sa-i ofere vechile cladiri unde in urma cu 30 de ani functionau birourile Trustului Minier Muntenia.

Este pustiu acum la mina de lignit de la Filipestii de Padure si putine mai sunt utilajele care au ramas sa mai rame in pamantul din care, odata, se scotea la suprafata aurul negru. "Nu mai ai beneficiar, nu mai existi"

"Nu mai exista piata de desfacere.

Florin Baciu, directorul general al SNC Ploiesti, intr-una dintre galeriile minei de la Filipesti FOTO Diana Frincu

Prima atestare documentara a exploatarii de lignit de la Filipestii de padure dateaza inca din 1875, perioada in care carbunele se folosea exclusiv pentru incalzirea locuintelor. In 1941, prin ordinul maresalului Ion Antnotescu, s-a deschis mina de la Filipesti, pe exploatare independenta, apartinand in acei ani de Caile Ferate Romane, spune Baciu.

"In 1952 a aparut trustul minier Muntenia, care s-a desprins de CFR, impreuna cu mina Sotanga, Campul Lung de Arges, Baraolt din Covasna, Borsec din Harghita si s-a infiintat Trustul Minier Muntenia, toate cu exploatari de lignit. Aveam, in zona Ardealului, cateva mine la Sarmasag, zona Zalau, zona Biho... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro