Cum a fost descoperita cea mai cunoscuta balada populara. Alecsandri a publicat-o pentru prima data acum 167 de ani
Dupa ce aude cantarea de la oltenii din sat, nestiind ca lautarii respectivi erau munteni adusi de Matei Basarab pe mosia manastirii, spune ca a auzit-o cantata si de traitorii din vaile rucarenilor si dragoslovenilor, locuitorii celor doua sate ale Sovejei-Rucareni si Dragoloveni, ajunsi aici din Rucarul si Dragoslavele, de dincolo de munti, din Tara Romaneasca, in doua-trei valuri in istorie", spune Iulian Albu. El canta tot felul de cantece, si moldovenesti si mocanesti si ardelenesti si in sfarsit stie a o intoarce si pe struna acelei poeme asa de simpla si nevinovata, asa de dulce si plina de dor si duiosie, ce se cheama doina!". - Oita barsana, De esti nazdravana Si de-a fi sa mor In camp de mohor, Sa spui lui vrancean Si lui ungurean Ca sa ma ingroape Aici pe-aproape In strunga de oi, Sa fiu tot cu voi;
Intr-un interviu pentru publicatia "Lumina", acestia afirma ca singurul loc de pe pamant unde s-a descoperit "Miorita" este Soveja, la granita dintre trei provincii. De altfel, si Alecu Russo, in sejurul sau fortat la Manastirea Soveja, afirma acest lucru. Dupa ce aude cantarea de la oltenii din sat, nestiind ca lautarii respectivi erau munteni adusi de Matei Basarab pe mosia manastirii, spune ca a auzit-o cantata si de traitorii din vaile rucarenilor si dragoslovenilor, locuitorii celor doua sate ale Sovejei-Rucareni si Dragoloveni, ajunsi aici din Rucarul si Dragoslavele, de dincolo de munti, din Tara Romaneasca, in doua-trei valuri in istorie", spune Iulian Albu.
Intr-adevar, adevarul istoric spune ca "Miorita", o adevarata capodopera a folclorului literar romanesc, pe care criticul literar George Calinescu o plaseaza intre operele fundamentale ale poporului roman, a fost culeasa de poetul, prozatorul si eseistul roman Alecu Russo, in Muntii Vrancei, la mijlocul secolului XIX.
Russo era deja recunoscut in epoca pentru faptul ca se ocupa de culegerea de poezii, balade si doine, dar descoperirea baladei "Miorita" este rodul unei intamplari la care scriitorul, ideolog al generatiei de la 1848, nu se astepta.
O piesa de teatru scrisa de el, "Jicnicerul Vadra", prezentata la Teatrul National din Iasi, care a deranjat autoritatile vremii, avea sa-i aduca in primavara anului 1846 o perioada de cinci saptamani "de exil" la Soveja, in muntii Vrancei, experienta pe care Russo o povesteste in lucrarea "Jurnalul Soveja. Ziarul unui exilat politic la 1846", publicata dupa moartea sa de Alexandru Odobescu. Nu ma trezisem bine, cand un alt lautar veni sa ma cinsteasca in pat cu un nou concert de fluier...", scrie Russo in jurnal.
Anterior, pe 10 martie, Russo pomeneste de "o petrecere" la care a participat intr-o zi de sarbatoare. E un mandru voinic din acel soi de oameni ce se numesc mocani, adica oameni de la munte si care par a fa... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro