Activistul comunist si generalul Constantin Doncea s-a nascut la 26 septembrie 1904, in comuna argeseana Cocu si a decedat la 4 noiembrie 1973, la Bucuresti. In fisa sa de cadre, el este descris ca fiind un individ "indisciplinat, care se manifesta ca un om primitiv, agramat, dar destul de curajos". A evadat dupa doi ani de inchisoare

La 15 februarie 1933, liderii muncitorilor de la Atelierele CFR Grivita, intre care si argeseanul Constantin Doncea, declara greva, extinsa repede si la alte centre muncitoresti ceferiste si petroliste din tara. Actiunea a fost coordonata de subsecretarul de stat din Ministerul de Interne, nimeni altul decat argeseanul Armand Calinescu (viitorul prim-ministru). Constantin Doncea, in calitate de lider al grevistilor, a fost arestat, condamnat la 20 august 1933 la munca silnica pe viata (aceasta fiind cea mai mare pedeapsa si a mai primit-o din lotul grevistilor din 1933 doar Dumitru Petrescu) si inchis. Si de aceasta data Doncea si Petrescu obtin cele mai mari pedepse si anume 15 ani de munca silnica. Astfel, intr-o actiune organizata probabil de Marcel Pauker si Gheorghe Stoica, Doncea reuseste sa evadeze din inchisoarea din Craiova, impreuna cu Dumitru Petrescu si Gheorghe Vasilichi. Potrivit lui Vladimir Tismaneanu, "Dej a ramas in temnita acumuland, se pare, o imensa doza de resentiment impotriva mai norocosilor si, probabil, mai binevazutilor [de catre Komintern] colegi. A avut un conflict indelungat cu Ana Pauker

In iunie 1935, Constantin Doncea fuge in URSS, unde va invata timp de doi ani si jumatate la Scoala Leninista de cadre, familiarizandu-se si cu limba rusa. In acelasi an, un ziar din Odessa scrie despre el ca ar fi incercat sa fuga peste granita si ca ar fi fost impuscat de graniceri. Cu toate acestea, la venirea Anei Pauker la Moscova, ea il prefera pe Vasile Luca in rolul de colaborator al sau, ceea ce va sta la baza unui indelungat conflict cu Doncea.