Cum a ajuns Tudor Arghezi pe lista scriitorilor propusi pentru Premiul Nobel pentru literatura
Arghezi a stat un an la inchisoare, la Targu Jiu Viziunea lui Arghezi despre viata si arta s-a dovedit a fi in totala contradictie cu convingerile regimului socialist impus de sovietici si, incepand cu 1947, publicistului Arghezi i se interzice orice aparitie in presa. A fost silit sa scrie cu creionul pe hartie de WC, care atunci se mai gasea sub forma de pachete dreptunghiulare, gaurite intr-un colt de un fir de sarma", povestea in interviuri, fiul Barutu Arghezi. Arghezi a fost sarbatorit ca poet national in 1960, la implinirea varstei de 80 de ani, si in 1965, cand a implinit 85 de ani.
Autorul "Florilor de mucigai" a ajuns pe lista propunerilor pentru premiul Nobel in literatura cu doi ani inainte sa moara. In 1965, cand numele sau a ajuns pe lista propunerilor pentru Nobel, Arghezi avea 85 de ani. Propunerea nu a venit din partea Romaniei, ci din partea unui profesor italian, Angelo Monteverdi, care preda literatura romana la Universitatea din Roma. Potrivit listei publicate de Academia Suedeza, pe lista celor 90 de nominalizati pentru Premiul Nobel in 1965 se numara nume importante ale literaturii universale precum Samuel Beckett, Jorge Luis Borges, Friedrich Durrenmatt, Andre Malraux, Vladimir Nabokov, Pablo Neruda, Ezra Pound, Georges Simenon, Michail Solochov. Pana la 85 de ani, Arghezi avusese o viata tumultoasa, pe parcursul careia incercase nu mai putin de 11 meserii. Desi a scris versuri inca din adolescenta, Arghezi si-a publicat primul volum abia in 1927, la 47 de ani. Debutul sau editorial a avut loc abia la 31 de ani de la aparitia primelor scrieri. Primul sau volum de versuri, "Cuvinte potrivite", a fost primit de criticii vremii cu elogii. Se spune ca unii critici au vorbit despre poetul Arghezi la aparitia primului volum tiparit ca fiind "cel mai mare poet roman de la Eminescu incoace". Arghezi a stat un an la inchisoare, la Targu Jiu Viziunea lui Arghezi despre viata si arta s-a dovedit a fi in totala contradictie cu convingerile regimului socialist impus de sovietici si, incepand cu 1947, publicistului Arghezi i se interzice orice aparitie in presa. In cei mai grei ani din viata sa, Arghezi a fost exilat la Martisor. Cartile poetului au fost retrase din librarii, tipografia de la Martisor - devastata. Alaturi de sotie si cei doi copii, Barutu si Mitzura Arghezi, poetul a dus in toti anii in care a fost interzis o lupta pentru supravietuire. Cand am terminat de ars gardul gradinii, am trecut la crengile pomilor din gradina. Cateodata, pe caramizi turnam gaz, ii dadeam foc si le lasam in sobele de teracota ca sa le incalzeasca", po... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro