Istoricul aradean Antoniu Martin spune ca, dincolo de numeroasele activitati cu caracter filantropic realizate in beneficiul persoanelor nevoiase si copiilor orfani, loja si-a concentrat atentia asupra consolidarii interne, atat din punct de vedere administrativ, cat si din perspectiva initiatica.

Acesta spune ca organizarea interna, raportarea la celelalte loji din obedienta si modalitatile de relationare cu comunitatea profana au fost reglementate foarte clar in "Constitutia" pe care loja a adoptat-o in primele luni de functionare.

"Documentul stipula si detalia toate aspectele legate de structura lojii, functiile din cadrul acesteia, precum si principiile dupa care trebuiau sa se calauzeasca , atat in interior cat si in viata profana. Din capul locului se preciza ca reprezinta totalitatea masonilor reuniti legal din Arad, in scopul practicarii liberei masonerii conform celor trei grade ioanite: ucenic, calfa si maestru. Un accent foarte important se punea pe autonomia lojii, care nu putea fi incalcata de nimeni, nici macar de unele decizii luate la nivelul Marii Loji a Sfantului Ioan din Ungaria", afirma Antoniu Martin.

Conform constitutiei, putea deveni membru al lojii aradene orice barbat cu reputatie buna, major, independent financiar si care manifesta interes pentru scopuri inalte. Nu putea accede in sanul lojii: cei care nu aveau cetatenie, cei cu dizabilitati care ar afecta capacitatea psihica si fizica si servitorii.

"Se stipula clar ca fiecare membru, conform cererii de adeziune, avea acest statut timp de trei ani cel putin, dupa care putea solicita retragerea daca considera necesar. Un articol preciza ca fiecare mason, indiferent ca practica sau nu la un moment dat, trebuie sa pastreze secretul cu privire la ritualurile practicate in loja, la diversele cutume masonice sau la aspectele de ordin administrativ intern ale lojii. Erau stabilite un numar minim de drega... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro