Targoviste se bucura de o retea hidrografica relativ bogata, iar raurile Ialomita, Dambovita, Ilfov si Iazul Morilor au permis practicarea acesti ocupatii atat in ape curgatoare, cat si in cele amenajate. In vremea lui Mircea cel Batran, cresterea pestilor se practica in iazul amenajat prin stavilirea raului ilfov, constructie amintita si de calatorii straini, avand un dig de 8 m inaltime si o suprafata a luciuului de apa de 1.000 de hectare.

Productii importante de crap Productia de peste obtinuta in acest helesteu era destinata alimentarii curtii Domnesti. Documentele amintesc productii importante de crap care atingea greutatea de 10-12 kg bucata. Helesteul a continuat sa existe in tot Evul Mediu, bucurandu-se de atentia domnitorilor prin reparatiile facute zagazului distrus de viituri puternice. "In Targoviste nu a fost localizat exact de catre niciun arheolog. Cel mai mare iaz domnesc, atestat documentar, a fost cel de la Nucet. Acolo a fost cel mai mare si a dainut pana la infiintarea Statiunii Piscicole de la Nucet. Exista un iaz domnesc pana inca pe vremea lui Matei Basarab, chiar pana la Brancoveanu. Apoi s-a descoperit ca este un loc prielnic pentru experimente piscole si pentru o mare statiune. Acolo s-a nascut si viitoarea Statiune de Cercetare Piscicola de la Nucet, pe care o stim cu totii", ne-a spus istoricul George Coanda. La un moment dat, Brancoveanu si-a facut un foisor, care este in spatele ruinelor, descoperit de Razvan Teodorescu. Bazine piscicole in incinta Mitropoliei Helesteul Domnesc era mentionat cu prilejul a doua "hotarnicii': 18 august 1845 si 14 iunie 1747 cu denumerea de "Helesteul lui Matei Voda". La 1661, in apropierea orasului, pe campul Magarului, exista un alt helesteu, pe care domnia il daruia Mitropoliei. Antonie Voda (1669-1672) din Popesti a daruit Mitropoliei helesteul domnesc de la "ciutaria domneasca". Este amintit un alt helesteul domnesc pe Raul Ialomita, in timpul lui Constantin Brancoveanu (1696). ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro