"Incep noptile australe pentru romanii care traiesc alaturi de Simona Halep marea batalie de la Melbourne. Acum 20 de ani scriam, in Adevarul, acest text despre eroii de atunci, Mary Pierce si Pete Sampras", a scris CTP oferind un editorial de exceptie pe republica.ro.

31 ianuarie 1995

Lumea unui astfel de tenis e din ce in ce mai aspra. Sumele vehiculate cresc de la zi la zi, interesele puse in joc sunt uriase, ceea ce conteaza este doar victoria, victoria cu orice pret. Se inmultesc fetele impietrite, strabatute rar de rictusuri vagi, masini perfect reglate care in afara dreptunghiului taiat de plasa nu vad nimic. In acest desert colorat care se intinde mereu, doua fiinte omenesti: frantuzoaica Mary Pierce, invingatoarea in finala a darzei Arantxa Sanchez, si Pete Sampras, invinsul celui mai in forma jucator al momentului, Andre Agassi. In ciuda loviturilor devastatoare, traieste tot timpul tenisul ca pe un joc minunat si nu ca pe un razboi. Cand se pregateste sa serveasca parca e o scolarita cumintita care apuca stiloul inainte de teza. Ti-o poti inchipui cu cununita, iesind de pe bubuitoarea Flinders Park si ducandu-se sa joace un dublu mixt cu colegii de clasa si cu bunicii. Plange si joaca, cu gandul la Tim, batranul lui antrenor lovit de un al treilea atac de cord. La 23 de ani, Pete simte ca viata nu inseamna doar asi, voleuri castigatoare si bani. Nici o umbra de ranchiuna nu ii pateaza chipul in clipa in care urca pe podium ca sa-l salute pe marele invingator, Andre Agassi. "Va multumesc", le spune tuturor, "ca nu m-ati lasat singur, ca ati fost alaturi de mine si de batranul meu. Niciodata nu au sunat mai adevarat aceste cuvinte rostite de acest baiat destept, cinstit, pe care unii il numesc Mr. Perfect, cel mai bun jucator de tenis de pe planeta.

Pete si Mary sunt poate semnele prin care Dumnezeu vrea sa vesteasca omenirii ca se poate salva... ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro