CRONOLOGIE. Istoria Revolutiei de la Timisoara. In 16 decembrie 1989, oamenii au strigat pentru prima data "Jos Ceausescu!"
Aceştia au fost atacaţi de plutoanele de intervenţie ale miliţiei şi de subunităţi ale trupelor de Securitate şi pompieri (pompierii, ca și grănicerii, făceau parte din Ministerul de Interne și erau ținuți sub control prin ofițerii de contrainformații de la Securitate). Acesta a fost insoţit la Timişoara de reprezentanţi de prim rang din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, respectiv generalul-locotenent Guşă Ştefan - şef al Marelui Stat Major, general-locotenent Stănculescu Victor Atanasie - prim adjunct al ministrului apărării naţionale, general-locotenent Chiţac Mihai, comandant al Trupelor chimice şi al Garnizoanei Bucureşti, general-maior Cirneanu Florea, locţiitor al Comandantului Apărării Antiaeriene a Teritoriului, general-locotenent Nuţă Constatantin, adjunct al ministrului de interne şi şef al Inspectoratului General al Miliţiei, precum şi alţi ofiţeri superiori din armată şi de la interne. cu probleme organizatorice au declarat că Ion Coman a fost numit comandantul unic la Timişoara, avand ordin de la Ceauşescu să inăbuşe mişcarea revoluţionară.[4] Situaţia a fost sintetizată de fostul şef al Miliţiei Timiş: ,,S-a constituit comandamentul judeţean condus de Ion Coman, ajutat de generalul Stănculescu, iar generalul Guşă s-a retras la Divizie, unde asigura executarea ordinelor, iar generali Macri şi Nuţă, la sediul inspectoratului, fiecare pe profile".[5] Audiat in calitate de martor in primul proces privind revoluţia de la Timişoara, generalul Stănculescu precizează: ,,Din colectivul care s-a aflat la judeţeana de partid in perioada evenimentelor de la Timişoara, am făcut şi eu parte ca reprezentant al M.Ap.N.".[6] Direct sau prin generalul Stănculescu, Coman Ion a ţinut legătura permanent cu generalul Guşă aflat la Divizia mecanizată din Timişoara. Nu-mi amintesc ca Ion Coman să fi cotramandat vreun ordin primit de la ministrul apărării naţionale".[7] In punctul de comandă de la Divizia mecanizată s-a aflat şi generalul Chiţac Mihai care s-a preocupat personal de aprovizionarea trupelor cu substanţe lacrimogene şi a dat ordine directe unor comandanţi de unităţi pentru imprăştierea demonstranţilor. Prin rechizitoriul nr.4/P/1990 din 05.02.1990 au fost trimiși in judecată, in stare de arest preventiv 21 de inculpați, generali și ofițeri din Ministerul de Interne, cu funcții de conducere pe plan central și local, care au organizat și coordonat represiunea mișcării revoluționare de la Timișoara și au participat la sustragerea și incinerarea cadavrelor celor uciși.
S-au scris zeci de cărți despre cum a inceput Revoluția din decembrie 1989 la Timișoara.
In zile de 14 și 15 decembrie 1989, cateva zeci de enoriași reformați s-au adunat in fața casei pastorului Laszlo Tokes din Timișoara pentru a impiedica evacuarea acestuia, decisă, prin hotărare judecătorească ordonată de Partidul Comunist Roman (PCR) și unealta sa militarizată, Securitatea. Coloane de sute de manifestanți au mărșăluit in principalele cartiere ale orașului și in fața sediului Comitetului Județean PCR, unde au revendicat drepturi politice și economice.
Citește și mărturii ale supraviețuitorilor de la Timișoara:
Mărturii terifiante ale supraviețuitorilor Revoluției de la Timișoara, din decembrie 1989: Securiștii scriu cărți, noi incă ne căutăm morții
Timișoara, decembrie ’89. Mărturii scrise cu sange, la 27 de ani de la inceputul sfarșitului pentru dictatorul Nicolae Ceaușescu
Primele violențe, primele arestări ilegale operate de Miliție și Securitate
Conducerea politică a refuzat dialogul și a ordonat măsuri brutale de imprăștiere a manifestanților cu bastoane, jeturi de apă şi caini. al PCR (aflat la Timişoara) au pus in aplicare "Planul unic de intervenţie", potrivit unui ordin special al Ministerului de Interne (MI), in cadrul căruia funcționa Departamentul Seciurității Statului, prescurtat "Securitatea". Aceştia au fost atacaţi de plutoanele de intervenţie ale miliţiei şi de subunităţi ale trupelor de Securitate şi pompieri (pompierii, ca și grănicerii, făceau parte din Ministerul de Interne și erau ținuți sub control prin ofițerii de contrainformații de la Securitate).
Au fost rănite prin impușcare peste 250 de persoane şi reţinute peste 800 de persoane. Cei reţinuţi au fost incarceraţi fără niciun fel de forme legale in arestul Miliţiei şi in Penitenciarul "Popa Șapcă" din Timişoara. Nota internă desp... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro