Cristian Teodorescu, Daniel Vighi si Catalin Mihuleac, despre literatura de detentie. "Partidele de text in grup din puscarii, o insulta adusa scriitorului"

Cristian Teodorescu, Daniel Vighi si Catalin Mihuleac, despre literatura de detentie.

Chiar daca sunt folosite aiurea si schimonosite de persoane vag alfabetizate care isi dau cu parerea pe net sau sunt intrebuintate ca proiectile puturoase de imbecili belicosi din familia lui Caliban, cuvintele ies mai degraba intarite din asemenea experiente, care le pun puterile la incercare, caci spre deosebire de regulile de fier ale aritmeticii, pe care imbecilul nu le poate schimba nici prin intermediul unei conspiratii universale, cuvintele raman gravide si cu prosti, care le mai adauga un sens, pe care mai intai il recunosc doar ei intre ei, dar care, sub presiunea udului uzului, isi face loc in cele din urma si in dictionar. Si totusi unii dintre ei, "pocaitii", ajung sa recite pe de rost nenumarate versete din Biblie, chiar daca nu stiu sa citeasca, ceea ce le da acel aer senin, de cunoscatori ai Cartii si, adesea, o gandire de mari exegeti, care se indoiesc cel mult de interpretarile lor, dar nu si de cartea pe care o au in casa, fara s-o poata citi. Daca ma las de scris, o sa ma apuce o plictiseala asa de mare ca niciun ideal nu ma poate scapa de aceasta, asa ca ajung de unde am plecat si ma apuc din nou de scris despre cum este sa te lasi de scris.

acum 60 luni (1 Aug 2015)

Scriitorii Cristian Teodorescu, Catalin Mihuleac, Daniel Vighi si Adriana Bittel se vor reintalni cu cititorii in cadru organizat, frumos, de sarbatoare, la singurul festival international organizat de o revista in Romania.

In avanpremiera celor trei zile de cultura, in pregatirea dezbaterilor literare mai sofisticate si mai captivante prin amploarea lor, am organizat, in mic, o altfel de dezbatere.

Vorbim cu scriitori consacrati despre scriitori mici, ii intrebam pe maestri ai cuvantului despre micii maistri semiprofesionalizati ai cuvantului, despre oamenii care nu pot sa nu fie scriitori si despre cei care nu pot sa fie cititori. Si ca sa fie surpriza acolo, la festival, dar si pentru ca, trebuie sa recunoastem, nu-i plac intrebarile. Fiind o intrebare de tip "realitatea ca si cum", va raspund ca din partea unui candidat din categoria nu foarte scolita a majoritatii: Principalul rol in societate al scriitorilor de romane e sa umble cu oglinda pe drumuri. Ei scriu literatura pentru ca altora nu le place sa se ocupe de chestia asta. Sa zgandareasca imaginatia omului, incat sa-l ajute sa iasa din carapacea sa, stramtorata de timp si de loc, pentru a ajunge in Olimpul tuturor posibilitatilor. Cateva aparitii care au zguduit, recent, lumea literara: "Romania la UE in contextul reglementarilor interne si europene", "Lumea, americanii si noi", "Romania - studiu comparativ intre trei epoci consecutive: comunism, tranzitie si perspectivele comunitare", "Muntele Athos, patria ortodoxiei", "Abordari teoretice si practico-metodice ale predarii jocului de fotbal in centrele de copii si juniori din perspectiva interdisciplinara", "Aliante matrimoniale in politica principilor romani din Tara Romaneasca si Moldova in secolele XIV-XVI". Dati-mi unul sau doua exemple de subiecte care s-ar preta la literatura de puscarie si motivati alegerea. "Ce trebuie sa stim din timp despre Codul Penal", lucrare destinata persoanelor dornice sa se apuce de afaceri care... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro