> Dupa lovitura de stat de anul trecut, Erdogan a anuntat ca va consulta poporul in privinta candidaturii tarii sale la UE. Negocierile cu europenii au fost practic blocate, din pricina abuzurilor comise de autoritatile de la Ankara dupa esecul pucistilor. In loc sa calmeze neincrederea, presedintele turc anunta ca isi va mobiliza simpatizantii pentru a trimite la Bruxelles o cerere de divort.

Pana la urma, a ales o alta tema pentru referendum, intrebandu-i pe turci daca sunt de acord cu nu mai putin de 18 modificari constitutionale. In esenta, este vorba despre trecerea de la un regim parlamentar la unul prezidential. El ar dispune de un drept de veto legislativ, pe care Parlamentul ar putea sa-l anuleze cu majoritate absoluta. Mandatul legiuitorilor ar spori de la patru la cinci ani, astfel incat scrutinul pentru Camera sa se tina simultan cu cel pentru presedinte. In timpul campaniei, a promis, de altminteri, ca va organiza un alt referendum despre pedeapsa cu moartea, ca si cel despre aderarea la UE, pomenit mai sus. Erdogan a acuzat tabara opozantilor in termeni radicali: "cine se opune schimbarii constitutionale e musai controlat de PKK sau de Gulen", a zis el. Aliatii sai din Partidul Miscarii Nationaliste (MHP) sunt divizati in privinta optiunii de la referendum, desi initial au sprijinit, in legislativ, propunerea de a-l tine. Regimul prezidential e cvasi-inexistent pe Vechiul continent si, de aceea, privit cu multa suspiciune. Totul a pornit de la dorinta presedintelui turc de a obtine sprijinul conationalilor sai care traiesc in mai multe tari din UE. S-au opus guvernele din Germania si Olanda, care nu au ingaduit ministrilor trimisi de la Ankara sa tina adunari electorale. Zilele trecute, diplomatii turci cereau socoteala oficialitatilor din Austria, dupa ce suplimentul pentru copii al unei gazete regionale din Vorarlberg a publicat un articol in care se vorbea despre intoleranta lui Erdogan la opinii diferite.

Campania pentru referend... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro