Potrivit preotului, biserica spune ca Mantuitorul Isus Hristos a inceput sa propovaduiasca atunci cand a implinit 30 de ani, dupa ce a primit botezul in apa Iordanului de la Ioan, fiul lui Zaharia. Dupa Botezul sau, Domnul a iesit din apa si, printr-o lumina in chip de fulger, Duhul lui Dumnezeu a fost vestit cu un porumbel, care era aratarea Duhului Sfant. Crestinii vin cu vase curate si primesc aceasta agheasma binecuvantata care este de folos pentru stropirea casei, a granelor, a livezilor, a gospodariilor si chiar de gustat este bine.

Solicitata de IPN, Natalia Gradinaru, sefa sectiei "Probleme generale ale etnografiei" din cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei, a spus ca, potrivit traditiei, de Boboteaza, a doua zi, dupa Sfanta Liturghie, preotul sfinteste apa din fantana cea mai apropiata de biserica. In popor se spune ca se face Agheasma Mica, iar acest fapt insemna si ca toate apele sunt sfintite. Natalia Gradinaru remarca faptul ca si astazi se mai practica obiceiul de a merge la rau sau la lac dupa Sfanta Liturghie, unde din gheata se face o cruce pe care preotul o lasa in apa, iar barbatii se arunca sa caute crucea, cel care o gaseste va fi cel mai norocos si mai sanatos pe intreg anul. In trecut, in Ajunul Bobotezei femeile proaspat casatorite erau atribuite prin stropit cu agheasma grupului de femei maritate, dupa care se asezau la masa si petreceau.

Cercetatoarea afirma ca in popor se mai pastreaza traditia potrivit careia, incepand cu Ajunul Bobotezei si doua saptamani dupa aceasta, nu se spala rufele, fiindca apa este sfintita. De Boboteaza nu se lucreaza nimic prin casa, nu se matura in aceasta zi. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro