Lupescu, invatator in Brosteni, arata cum era privita aceasta molima de poporul din mediul rural in prag de secol XX: "Boala aceasta, ce sacera multime de lume, e privita de satean ca o pedeapsa dumnezeiasca", spune dascalul invocand si marturiile oamenilor: "S-o inmultit lumea peste masura, si s-o rait di tat, de aceea ni cearca D-zeu cu boali. "Prin holera cea mare ei inteleg anul 1848" Rachiul si mancarurile picante impotriva holerei Tot in popor, se spunea ca holera era asemuita cu o batrana urata care venea prin sate si secera vieti. Lupescu a aflat ca taranii se bazau mai mult pe pronia divina pentru a scapa de boala: "Taranul in vremea holerei nu-si pune nadejdea decit in credinta ca D-zeu il va scapa, nestiind ca D-zeu nu se va cobori sa-l apere daca nu-i cu minte sa se pazasca" In articolul din publicatia de literatura si folclor se preciza ca nu scapau de cumplita molima mai ales oamenii in varsta, dar si animalele aveau erau atinse de holera: "De holera te umpli. Holera si ciuma se isca in urma batalielor, de sting pe mosnegi si babe. Dar si pasarile si dobitoacele mor de holera. Cind D-zeu se minie, pedepseste si pe bietele dobitoace pentru pacatele noastre" In plus, in popor se spunea ca holera era prevestita de anumite semne printre care cutremurele, eclipsa de luna sau de soare, ori cometele: "Vremea holerei se arata pe ceriu. Intunecimile de luna si de soare, cutremurele de pamint, stelele cu coada, s.a. prevestesc timpuri grele, intre care si holera" Dincolo de speranta in Dumnezeu, in satele din nordul Moldovei se spunea ca te puteai feri de boala daca mancai anumite alimente, sau beai tarie cu camfor (o buruiana): "Ca sa te feresti de holera, bea rachiu cu canfora. Mincarile chiparate si sarate te apara de holera. Zama de holera, o buruiana ce creste pe linga drumuri, inca e buna". ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro