>

Alfel, in joc este credibilitatea proiectului european si sustenabilitatea prestigiului sau de putere in raport cu partenerii internationali. Nimeni nu stie cum e mai bine sa reactioneze deoarece grupele de juristi specializati in relatii internationale in general si in special in problematica extrem de dificila a refugiatilor, nu gasesc o solutie europeana pentru simplul motiv ca ea nu a fost prevazuta ca atare si, mai ales, nu a intrat ca element egal si obligatoriu in legislatiile nationale ale Statelor Membre. Motiv pentru care se deseneaza doua mari tipuri de solutii:

Prima, considerata drept inacceptabila din punct de vedere politic daca este aplicata pe termen mediu si lung, inseamna continuarea jocului actual in care fiecare dintre state incearca, adeseori in conditii disperate, sa faca fata fluxului migratoriu, cum stie si cum poate.

A doua abordare, cea care se pregateste acum in speranta ca a mai ramas destul timp la dispozitie, urmeaza logica institutionala bruxelleza: pregatirea unui proiect de document de pozitie, aprobarea de Consiliile pe orizontgala (JAI si cel al ministrilor de externe), consultarea cu Parlamentul si Comisia, obtinerea avizelor consultative ale Comitetului Economic si Social si al Comitetului Regiunilor, negocierea cu capitalele pe formula finala de text, apoi aprobarea de catre un Summit extraordinar la nivel de sefi de state si guverne.

Greoi proces, dar singurul care poate produce, in final, un cadru coerent asumat ca obligatie de aplicare de catre toate statele membre. De acest raspuns va depinde formula de acceptare, eventuala acordare a dreptului de azil sau intrarea in procesul de repatriere fortata. Caz in care, sa ne amintim de definitia data de Conventia de la Geneva din 1951:

termenul de refugiat se va aplica oricarei persoane care (...) are motive intemeiate sa se teama de a fi persecutata pe motiv al rasei, religiei nationalitatii sau apartenetei sale la un anumi... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro