Controversele cumplitelor revolte ale motilor. Cum s-au razbunat iobagii lui Horea: "Femeii pe cale sa nasca i-au taiat copilul din pantece si l-au luat in furci"
Taranul nu era decat un sclav, fara drepturi politice si civile, condamnat chiar prin lege ca el niciodata sa nu mai poata scutura jugul, declarat incapabil de a putea castiga avere, lipsit de libertate personala si lipsit chiar de dreptul da a se putea apara in contra domnului sau, pe care nu putea sa-l cheme in judecata", scria Ion Abrudeanu, in volumul "Motii, Calvarul unui popor eroic dar nedreptatit" (1938). La intoarcere i-a anuntat pe moti ca imparatul a dat in repetate randuri ordine in Transilvania ca taranii sa nu mai faca servicii nobilor in masura de pana atunci si ca "imparatul l-a autorizat pe el ca sa rascoale pe romanii din Ardeal si cu ajutorul lor sa extermine pe toti magnatii, pe toti nobilii si pe ceilalti unguri, sa le pradeze si prefaca in cenusa toate curtile si averile, asa ca sa nu mai ramana piatra pe piatra, caci aceasta este vointa si porunca imparatului", scria Ion Abrudeanu.
Revoltele taranimii iobage impotriva feudalilor, cunoscute in istoria romanilor ca Rascoala lui Horea, au izbucnit in primele zile din noiembrie 1784 in satul hunedorean Curechiu si s-au extins cu repeziciune in Tara Zarandului si apoi in alte teritorii din Transilvania. Prin amploarea si violenta lor, dar si prin modul in care au fost reprimate, au starnit un adevarat cutremur, potrivit unor istorici, in comunitatile din Transilvania sfarsitului secolului al XVIII-lea. Au trecut peste 230 de la revoltele din toamna tarzie a anului 1784, care au marcat un moment crucial in istoria poporului roman, iar marturiile despre imprejurarile in care s-au petrecut continua sa starneasca numeroase controverse.
De ce s-au rasculat iobagii
Starea de spirit a taranilor romani din Transilvania secolului al XVIII-lea era apasatoare. Oamenii erau tot mai impovarati de sarcinile iobagesti, de conflictele cu functionarii nobilimii si de abuzurile la care erau supusi de nobili. Taranul nu era decat un sclav, fara drepturi politice si civile, condamnat chiar prin lege ca el niciodata sa nu mai poata scutura jugul, declarat incapabil de a putea castiga avere, lipsit de libertate personala si lipsit chiar de dreptul da a se putea apara in contra domnului sau, pe care nu putea sa-l cheme in judecata", scria Ion Abrudeanu, in volumul "Motii, Calvarul unui popor eroic dar nedreptatit" (1938). Era cunoscut ca aparator al drepturilor lor si mai ales, ca omul care putea fi primit la Curtea Imparateasca din Viena, pentru a expune plangerile muntenilor despre numeroasele abuzuri si cruzimi la care acestia erau supusi. Unii istorici sustin ca trecerea de care se bucura Horea la Curtea din Viena se datora faptului ca era membru al unei loji masonice sau ar fi avut legaturi stranse cu masoneria.
Cum i-a determinat Horea pe tarani sa se rascoale
Unii istorici sustin ca in primavara anului 1784 Horea a fost in audienta la Curtea din... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro