Comisia de la Venetia: "In niciun caz nu e vorba de un prag financiar la abuzul in serviciu"

Comisia de la Venetia:

Iata textul solicitarii: "In Codul Penal romanesc, prevederea pentru abuz in serviciu este definita astfel: 'Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functtie publica'. Sunt constient ca Rezolutia 1950/2013 si Raportul Comisiei de la Venetia s-au ocupat strict de responsabilitatea (politica si penala) a ministrilor - si am citit ambele documente din aceasta perspectiva: ca un instrument de a separa raspunderea politica de cea penala. Comisia de la Venetia considera ca prevederile penale nationale privind "abuzul in serviciu", "exces de autoritate" si alte expresii similare trebuie interpretate in sens restrans si aplicate cu un prag inalt, astfel incat acestea sa poata fi invocate in cazuri unde fapta este de natura grava, cum ar fi de exemplu infractiuni grave impotriva proceselor democratice nationale, incalcarea drepturilor fundamentale, subminarea impartialitatii administratiei publice etc'.

acum 36 luni (25 Sep 2017)

Doua decizii ale Curtii Constitutionale si ordonanta de urgenta nr. 13, care a dus la masive proteste de strada la inceputul acestui an, s-au bazat pe o intelegere eronata a unui raport al Comisiei de la Venetia, organismul juridic al Consiliului Europei. Eroarea de interpretare s-a transformat acum intr-o obligatie impusa Parlamentului de a reglementa un prag financiar pentru prejudiciile produse prin infractiunea de abuz in serviciu. La solicitarea ziarului "Adevarul", Comisia de la Venetia a clarificat sfera de aplicare a raportului si sensul concluziilor pe care le-a avut in vedere la intocmirea acestuia.

Cum a aparut pragul

La nivel european, notiuna de prag la abuzul in serviciu s-a nascut in anul 2013, intr-un context cu totul special. Consiliul Europei a sesizat ca in cateva tari membre - Islanda, Ucraina, Georgia - fosti premieri si fosti ministri au fost inculpati penal de catre succesorii lor la putere pentru decizii politice care s-au dovedit a fi discutabile.

In pregatirea rezolutiei, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a comandat bratului sau juridic, Comisia de la Venetia, intocmirea unui raport privind modul in care este reglementata la nivel european infractiunea de abuz in serviciu. Raportul, intitulat "Relatia dintre responsabilitatea politica si cea penala a ministrilor", se incheia cu o serie de concluzii, dintre care relevante acum sunt urmatoarele: "Prevederi penale nationale prea largi si prea vagi privind abuzul in serviciu pot fi problematice" si "Prevederile nationale privind abuzul in serviciu trebuie interpretate in sens restrans si aplicate cu un prag inalt". Rezolutia 1950/2013, adoptata ulterior de APCE si intitulata "Separarea responsabilitatii politice de cea penala", prelua ca atare cele doua concluzii ale Comisiei de la Venetia.

Raportul, in lectura romaneasca

In iunie anul trecut, la sesizarea fostei se... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro