"Cocosul de Hurez": in ce s-a transformat traditia stravechilor targuri de mosi

In 1971, organizatorii unei alte manifestari de rezonanta - Festivalul de Folclor "Cantecele Oltului", au avut inspiratia de a adauga in programul sarbatorii cantecului, jocului si portului popular si o alta componenta care privea magia lutului, procesul uimitor prin care pamantul prinde viata in mainile fermecate ale mesterilor olari. Cocosul de Hurez a pornit de la traditia stravechilor targuri de Mosi, centrul din Valcea fiind unic in cadrul celorlalte vetre ceramice din tara noastra prin faptul ca mestesugul reprezinta principala sursa de venit pentru o parte dintre localnici, unii dintre ei devenind legende, precum familiile Vicsoreanu, Mischiu, Frigura, Popa, Iorga, familii in care olaritul se preda din tata in fiu.

acum 52 luni (3 Jun 2018)

In 1971, organizatorii unei alte manifestari de rezonanta - Festivalul de Folclor "Cantecele Oltului", au avut inspiratia de a adauga in programul sarbatorii cantecului, jocului si portului popular si o alta componenta care privea magia lutului, procesul uimitor prin care pamantul prinde viata in mainile fermecate ale mesterilor olari.

Trei ani mai tarziu, sarbatoarea este asezata in vatra sa fireasca, incepand cu cea de-a patra editie din 1974, fiind ales ca loc pentru defasurare - unul incarcat de legenda - cel al parcului de stejari seculari din Horezu.

Locul in care s-a nascut si dezvoltat acest formidabil mestesug nu este deloc intamplator, fiindca intreaga zona a fost influentata de nucleele de cultura si civilizatie romaneasca din apropiere: Manastirile - Arnota, Bistrita si Hurezi. Aceste monumente ale culturii si istoriei romanesti si europene au transmis si asigurat stravechiului mestesug traditia si perenitatea lor.

Cocosul de Hurez a pornit de la traditia stravechilor targuri de Mosi, centrul din Valcea fiind unic in cadrul celorlalte vetre ceramice din tara noastra prin faptul ca mestesugul reprezinta principala sursa de venit pentru o parte dintre localnici, unii dintre ei devenind legende, precum familiile Vicsoreanu, Mischiu, Frigura, Popa, Iorga, familii in care olaritul se preda din tata in fiu.

De-a lungul timpului, comunitatea de olari de la Horezu nu a realizat doar produse ceramice necesare in gospodariile rurale, ci a asigurat si nevoi ecleziastice si chiar princiare.

"Cocosul de Hurez" devine in timp o adevarata "Academie a Olarilor", fiind in acelasi timp o manifestare de renume in calendarul culturii nationale.

Satul de vacanta "Stejari", gazduieste an de an un adevarat "festival al culorilor si compozitiilor plastice transpuse in lutul reinviat de mainile fermecate ale mesterilor olari", dupa cum aflam chiar din istoricul pu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro