Cluj-Napoca, primul oras din tara in care se monteaza placute in limba latina, maghiara si germana

Primarul Emil Boc a anuntat, astazi, intr-o conferinta de presa ca pe indicatoarele de la intrarea in Cluj-Napoca va aparea denumirea istorica a Clujului, dar si denumirile in limba romana, maghiara si germana. S-a renuntat la turnuri Dupa ce a platit 16.000 de euro pentru un concurs de idei privind obliescurile de la intrarea in oras, Primaria renunta la proiectul castigator - care prevedea amplasarea unor turnuri de 6 metri lungime pe 12 metri latime - care pe langa rolul de indicator ar fi putut gazdui expozitii sau alte evenimente. In afara de drumul imperial, care venea de la Potaissa si continua spre nord, la Porolissum, un drum pornea de aici spre castrul de la Gilau si mai departe spre cel de la Bologa, pe Crisul Repede, iar altul cobora pe Somesul Mic in jos pana la castrul de la Gherla si la castrele de pe Somes.

acum 34 luni (8 Apr 2017)

Primarul Emil Boc a anuntat, astazi, intr-o conferinta de presa ca pe indicatoarele de la intrarea in Cluj-Napoca va aparea denumirea istorica a Clujului, dar si denumirile in limba romana, maghiara si germana. Solutia propusa de Primaria reflecta o realitate istorica validata stiintific si, nu in ultimul rand, este o solutie care isi propune in continuare sa uneasca si nu sa dezbine comunitatea clujeana. S-a renuntat la turnuri Dupa ce a platit 16.000 de euro pentru un concurs de idei privind obliescurile de la intrarea in oras, Primaria renunta la proiectul castigator - care prevedea amplasarea unor turnuri de 6 metri lungime pe 12 metri latime - care pe langa rolul de indicator ar fi putut gazdui expozitii sau alte evenimente. Motivul invicat de primar: municipaltiatea nu are terenuri la intrarile in oras si ar fi fost nevoie de exproprieri pentru amplasarea acestor turnuri. (vezi dreapta) S-a renuntat la proces Primaria Cluj-Napoca a fost obligata sa monteze placute bilingve - in romana si maghiara - la intrarea in oras, conform hotararii emise la finalul lunii februarie de Tribunalul Cluj.Daca la aflarea deciziei, purtatorul de cuvant al Primariei a sustinut ca se va face recurs, astazi, Emil Boc a sustinut ca se renunta la proces. Argumentul pentru care Tribunalul Cluj a dat castig de cauza Asociatiei Minority Rights este insa Legea 215/2001, care prevede ca "in localitatile in care ponderea unei minoritati depaseste 20%, in mod obligatoriu se va afisa denumirea localitatii si in limba acelei minoritati". Primaria Cluj-Napoca a argumentat ca "potrivit datelor de la recensamantul din anul 2011, populatia de etnie maghiara din municipiul Cluj-Napoca este de 15,7% din totalul populatiei municipiului, rezulta ca la aceasta data nu sunt indeplinite conditiile legale stabilite prin art. Cu toate ca astazi, in Cluj-Napoca procentul de maghiari nu atinge pragul de 20%, Tribunalul a aratat ca la data intrarii in vigoare a legii era luat in considerare recensamantul din... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro